38. Răpirea

2.5K 132 19
                                    

Încui ușa si ma pun pe canapea. După 30 de minute, cineva a bătut la ușa. Prima oară nu am știut cum sa reactionez, dar m-am decis sa ii deschid.
- Cine e?
- Surpriza! zice zâmbindu-mi
Îi știam mult prea bine fața. Deodată pocnește din degete si vin doi indivizi catre mine si ma iau pe sus.
- Ce vreți de la mine? zic țipând
Dar niciunul răspuns. Afara era întuneric, nu puteam sa vad nimic in afara de fața tipului de la ușa, pentru ca cei doi aveau măști pe fața. Ma baga intr-o mașina mare si neagră si imi pun o banda la gura.
- Draga mea Amber... De cand nu ne-am mai văzut? Hmm... De mult timp, nu-i așa? Poate ca te intrebi ce vreau de la tine... Nu, de fapt, mai mult ca sigur te intrebi! De la tine nu vreau nimic, scumpa mea... Vreau ceva de la iubitul tau. O mică... Răzbunare.
Ma uit pe geam. A început sa ploua. După încă 10 minute de mers, ma da jos din mașina si ma baga intr-o încăpere mică. Ma leagă de un scaun, încă cu banda la gura. Se așeaza toți trei in fața mea cu... Brandon in mijloc. Brandon era tipul care imi bătuse la ușa. Dar ceilalți doi nu știam cine erau. Brandon imi smulge cu brutalitate banda de la gura.
- Au! țip eu. Mă doare, idiotule!
- Nu ai dreptul sa vorbești! Băieți, arătați-va identitățile!
Cei doi băieți își dau maștile jos. Nu mi-a venit sa cred cine erau sub acele măști. Dacă va gândiți ca erau Alex si Lucas... Ei bine, răspuns corect. Dacă nu va gândeați... Aflați acum.
- B-- Brandon? Ce vrei de la mine? zic bâlbâindu-ma
- Aww, cineva se bâlbâie aici... Uita-te la tine! Aceiași ochi frumoși si șarmanți... Aceleași buze mari si catifelate. Si același trup firav... zice si începe sa ma sărute. Eu nu aveam cum sa rectionez pentru ca si mâinile si picioarele imi erau legate de scaun.
- Lasa-ma! zic si imi trag capul. Ce vrei?
- Uite cum sta treaba... Eu o sa il sun pe iubitul tau si o sa ii zic sa vina la adresa asta, iar ca sa fiu mai convingător, o sa te pun pe tine la telefon. Ce zici?
Nu i-am răspuns. Ia telefonul si formează numărul lui Justin.
- Alo? spune Justin
In acel moment mi-a curs o lacrima pe obraz. Ce n-as da sa fie aici si sa ma apere...
- Buna, Justin!
- Cine e la telefon?
- Acum e momentul tau sa vorbești! imi șoptește Brandon la ureche
- Nu am sa spun nimic! zic pe același ton
In acel moment, Brandon scoate o arma din buzunar si mi-o pune la cap.
- Vorbește sau mori! E simplu!
- N-ai fi in stare sa ma omori, boule! zic scuipându-l
- Alo?! Alo?! se aude din telefon
- Acum! zice Brandon șoptindu-mi in ureche
- J-- Justin? zic cu lacrimi in ochi
- Amber?! Tu esti? zice panicat
- Da... Te rog... Ajuta-ma! zic si incep sa plâng
- Cine e acolo, scumpa mea? O sa il omor!
- Iți voi da un mesaj cu adresa la care suntem. Vino dacă vrei sa afli! spune si închide
- Ai luat-o razna! Ce ai pățit? ma uit scârbită la el
- Amber... Eu te-am iubit si încă te iubesc... Dar ai plecat de lângă mine pentru afurisitul ăla de Blake. Deci vreau sa ma răzbun iar noi doi sa fim împreuna pe veci si o sa avem mulți copii.
- Ți-ai ieșit din minți! zic smucindu-ma. De ce trebuie ca toți băieții cu care sunt împreuna sa o ia razna? Si tu Alex... Știai despre asta! Si erai așa liniștit la restaurant.
- Știi cum se spune... Un adevărat criminal nu trebuie sa dea nimic de bănuit. zice cu un zâmbet mare pe fața
- Numai ca noi nu suntem criminali... zice Lucas
- Taci! zice Alex si il înghiontește
- Ma rog, dacă iubitul tau nu va ajunge aici in 5 minute, si tu si el veți avea parte de ceva care nu vă va plăcea! zice punându-si mâinile pe mine. Sau ție poate o sa iți placă...
- Ia mâinile de pe mine, jegosule! zic scârbită

Justin p.o.v
Ies repede din club scuzându-ma. Ce bine ca Mike era de treaba si ca m-a înțeles. Imi iau mașina si ma îndrept spre locația scrisă in mesaj. Ce dobitoc! Ma rog, ajung la locația respectiva, dar înainte sa bat la ușa am căutat in portbagaj ceva ascuțit. Atunci cand am zis ca omor nenorocitul care e acolo, n-am glumit! Bat la ușa si spre surprinderea mea imi deschide...
- Salut, Justin! zice cu un zâmbet pe fața
- Brandon! Nenorocitul dracului! Să vezi ce iți fac!
- Nu așa repede! Vezi ca iubita ta are o arma pusă chiar la tâmplă. Deci, orice mișcare ai vrea tu sa faci, ai grija.
- Vreau sa o vad pe Amber! zic uitându-ma in ochii lui
- Pe aici. zice el cu un rânjet batjocoritor pe față
Ma uit in jur. O vad pe Amber legată de un scaun si cu lacrimi care i se prelungeau pe obragji.
- O, Doamne! Amber! zic si ma apropii de ea
O sarut si ii șoptesc la ureche: " Nu te teme, vom ieși de aici in siguranța." Iar ea doar a dat din cap.
- Ce vrei de la noi?
- De la Amber nu vreau nimic. Tot ce vreau este sa ma răzbun pe tine.
- Esti nebun! Uite, obișnuiește-te. Amber m-a iubit pe mine tot timpul ăsta, tu ai fost doar o rezerva. Toți trei ați fost doar rezerve. zic încercând sa ii țin de vorba in timp ce imi scoteam cuțitul din buzunar ca sa ii tai frânghiile lui Amber
- Nu crezi ca te consideri cam important Blake? zice Brandon ridicând o sprânceană
- Pai sunt important. Eu sunt primul bărbat pe care Amber l-a plăcut. Si ma simt mândru de asta.
Mai aveam puțin si ii tăiam frânghiile. Mai trăgeam câte o privire cu coada ochiului ca sa nu para nimic suspect. După ce i le-am tăiat de la mâini, i-am înmânat ei cuțitul sa si le taie de la picioare.
- Nu esti nimic altceva decat un pierzător! zice si își umfla pieptul in fața mea
Ma apropii de el si ii trag un pumn. Se bușește pe jos si vad cum ii curge sânge pe fața.
- Nenorocitule! zice răgușit încercând sa se ridice. Omorâți-l!
În acel moment, m-am ridicat de pe scaun, l-am luat pe Justin de mână și am fugit. Ne-am urcat în mașina lui și a apăsat cu piciorul pe accelerație. Am ajuns acasă și am încuiat ușa.
- Amber... Ești ok? zice luându-ma de bărbie
- Mda... Sunt ok.
- Nu, nu ești! Pot vedea asta pe fața ta. Te rog sa mă ierți ca te-am lăsat singura! A fost cea mai mare prostie pe care am făcut-o în viața mea. Mă poți ierta?
- Oh, Justin... Nu a fost vina ta, scumpule! Nu știai ca Brandon e un psihopat. Nici eu nu știam.
- Mă rog, sunt convins ca nu era așa înainte dar știi tu... Băieții o iau razna când te văd.
- Te iubesc! zic apropiindu-ma de el
- Si eu! zice si ne sărutam
- Vom fi în siguranță aici?
- Deocamdată da... Hai sa ne culcam, am fost prin destule azi!

Irezistibilul Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum