Irezistibilul

17.Ce-ai făcut?!

   - Te-am înșelat cu...a zis Justin punându-si mâna la ceafă
   - Cu cine? îl întreb eu uitându-mă lung la el
   - Cu... Chiar vrei să știi?
- Evident că vreau, doar de-asta te întreb.
- Oh, Doamne, cu Avril! Te-am înșelat cu Avril!
- Ce-ai făcut?! Cu Avril?! Doamne! Și ea nu mi-a zis nimic! O credeam cea mai bună prietenă. Cum sunteți în stare să îmi faceți asta?
- Lasă-mă să...
- Nici un cuvânt! îl întrerup țipând. Plec și mă îndrept furioasă să o caut pe Avril. Mi-a ajuns! Da, l-am înșelat cu Alex, dar el m-a înșelat cu cea mai bună prietenă a mea! De fapt, nu o pot considera cea mai bună prietenă, pentru că nu mi-a spus nimic! Nu mai pot avea încredere în nimeni! O găsesc la dulapul ei, o iau de umăr și o întorc cu forța cu fața la mine:
   - Ce s-a întâmplat? mă întreabă
   - Ce s-a întâmplat? Ai curaj să îmi spui asta? o întreb în timp ce lacrimile îmi curgeau pe obraji fără să vreau
   - D--da... Calmează-te și zi-mi ce s-a întâmplat!
   - Ești o curvă, Avril! am zis țipând. Am avut încredere în tine, iar tu ce ai făcut? Te-ai futut cu iubitul meu pe ascuns, nu? Toate secretele mele, toate lucrurile pe care nu le știe nici mama, ție ți le-am zis, curvă jegoasa!
   - Nu am vrut, Amber! a zis și lacrimile au început să îi curgă și ei. Nu știu ce a fost cu mine! Te rog, iartă-mă!
   - Când aveai de gând să îmi spui despre toată chestia asta dacă nu ajungeam să îi zic lui Justin că l-am înșelat? Cred că niciodată! Nu mai vreau să te văd în fața ochilor, nici pe tine și nici pe Justin!
   Am fugit de acolo direct spre baia fetelor. Mă uitam în oglindă și vedeam cum lacrimile îmi curgeau încet pe obraji. Aud niște pași. Întorc capul și o văd pe Heather cum iese dintr-o cabină. Se uita la mine cu niște ochi blânzi și îmi spune:
  - Ce s-a întâmplat? și mă ia de umăr
  - N--nimic, Heather! Oricum tu n-ai înțelege...
  - Uite, știu că nu am fost noi într-o relație foarte bună, dar poți să îmi spui! Crede-mă!
  - De ce te-aș crede? Pe bune! Mi-ai făcut viața un calvar, de când te știu, și acum devii prietenoasă?!
   - Mă simt foarte prost pentru tot ce am făcut... De asta sunt prietenoasă...
   - Pf, Heather, te rog...am bufnit ironică. Uite ce e, apreciez faptul că vrei să fii drăguță cu mine, dar nu pot avea încredere în tine. Pentru că nu mai am încredere în nimeni, ok?
   - Bine atunci, plec acum...şi a ieșit pe ușă.
Nu mai credeam în nimeni. Toți erau niște prefăcuți, aroganți, care nu se gândeau decât la ei. De asta voia Avril să îi zic cât mai repede lui Justin! Ca să ne despărțim și să fie al ei! Dar o să i-l las, nu mă deranjează. M-am săturat... Ies din baie și mă duc în clasă. Abia așteptam să se termine orele.

***La finalul orelor***
Ies din școală și mă îndrept spre poartă. Îl văd pe Justin cum se îndreaptă cu pași repezi către mine, dar eu îl ignor. Ies pe poartă și trec de mașina lui Justin pentru că voiam să iau autobuzul. Justin mă strigă:
  - Amber, hai în mașină! îmi spune
  - Nu vreau! îi zic
  - De ce? Cum ai de gând să ajungi acasă?
  - Cu autobuzul?!
  - Nu! spune și mă trage de mâna. Tu vii cu mine în mașină! N-am de gând să te las să te duci de una singură!
  - Ah, și cum ai să mă opresti? îi zic încruntându-mi ochii
  - Uite așa! şi dă să mă sărute, dar eu îi trag una în locul sensibil și se tăvălește de durere. În momentul acela, fug spre stația de autobuz. Imediat ce am ajuns, a și venit autobuzul. Mă urc în el și aștept să ajungă mai repede la stația la care să cobor. Într-un final, cobor și mă îndrept spre casă. Bag cheia în yală și trântesc ușa după mine. Justin ajunsese acasă înaintea mea și era în bucătărie. Eu nici nu l-am băgat în seamă, am urcat furioasă scările și m-am dus în camera mea să îmi fac bagajul. Aveam de gând să plec! Doar nu era să stau în casa cu un om cu care nu mai eram împreună. După 15 minute, cobor cu bagajul făcut și îi pun cheile pe masă lui Justin:
  - Ce faci?! mă întreabă
  - Plec, nu se vede? îi zic
  - Nu poți pleca... Să ma lași așa?! Te rog, oprește-te!
- Chiar crezi că mă poți opri?! Nu, Justin, de acum sunt pe cont propriu, ok? O zi bună!
Ies din casă, iau din nou autobuzul și ajung în fața casei mele. Bat la ușă și îmi deschide tata:
- Amber! Ce faci? mă întreabă puțin surprins
- Eu...doar... Mă lași să intru, te rog?
- Sigur...
Deschide ușa mai larg și intru. Mama se uita la televizor. Când ma vede, dă să mă îmbrățișeze, dar se uită la mine și mă vede cu bagajele. Atunci se retrage:
- Amber... Ce-ai făcut? De ce ai bagajele cu tine?
- Eu...am decis să plec. Ne-am despărțit...
- De ce?
I-am povestit tot detaliat.
- Oh, îmi pare rău! a zis mama. Părea așa de treabă! Chiar voiam să mai fiți împreună!
- Da...și eu...i-am spus.
Ma urc sus în cameră și îmi așez frumos hainele în dulap. Nu mai suportam... Primeam numai "palme" de la viață. Ma schimb în haine de casa, apoi mă bag în pat și încep să plâng. După 20 de minute, cobor jos și îmi iau un cuțit din sertar urc din nou, mă încui în baie și îmi bag cuțitul adânc in mâna. Uneori, taiatul la vene mi se pare cea mai buna soluție. Ma ustura ca naiba! Șterg cuțitul bine, șterg și chiuveta, mă clătesc și eu cu apă rece și plec. Pun cuțitul la loc, îmi iau niște chipsuri și mă uit în calendar. Mai era o săptămana și împlineam 18 ani. Abia așteptam să îmi fac majoratul... Doar dacă nu urma să iasă și acolo un căcat... Urc în cameră, mă pun în pat și adorm.