23.Lasand trecutul in urma

Start from the beginning
                                    

"Trebuie sa mergem jos, nu ca nu as vrea sa dau rochia asta jos de pe tine, dar-" a inceput el privindu-ma.

"Inceteaza!" am zis imediat, lovindu-l jucaus in umar, apoi ridicandu-ma din pat odata cu el.

"Nu mai spune..." a marait el, plimbandu-si respiratia pe umarul meu, apoi pe ceafa, plasand un sarut tandru, iar suvitele de par ce ii iesau din fes ma gadilau facandu-mi pielea de gaina.

"Si aici..." a continuat, sarutandu-mi gatul si facandu-ma sa imi dau capul pe spate, cand mainile sale au inceput sa se joace pe soldurile mele.

"Nu acum." a spus, apoi mainile lui mi-au parasit corpul, lasandu-ma intr-un val de placere, imbibat de excitare.

M-a luat de mana si m-a tras pe holul ingust, apoi m-a ridicat in brate, carandu-ma pe scari. M-a lasat jos pe ultima treapta, apoi si-a pus mana in jurul taliei mele si m-a sarutat scurt. Ne-am indreptat spre living, iar cand m-am asezat din nou pe scaun, si-a lasat mana sa alunece peste fundul meu, privindu-l pe Arthur.

"Daca asa te comporti cu bodyguarzii tai, sunt tare curios cum esti cu iubitul tau. " a spus brunetul, parand uimit.

"Harry nu e bodyguardul meu." am spus eu, ducand mana spre lantisorul pe care mi-l daruise cretul, apoi am zambit discret, lasandu-mi capul pe umarul sau.

"Acum inteleg.." a comentat Arthur, aruncandu-i o privire curioasa lui Harry, care zambea triumfator, tinandu-ma de mana pe sub masa.

"Unde ramasesem.." a schimbat tata subiectul.

Uitasem ca e si el aici.

"Te-ai hotarat, Styles?" l-am imitat eu pe tata, ridicandu-mi privirea spre cretul meu.

"Da, m-am hotarat."

"Bun venit in-" a inceput tata.

"Nu o sa iau parte la afacerea asta. Detin una destul de stabila in New York si nu sunt singurul care face bani din toata treaba asta. " a spus el, lasand la vedere gropitele sale dulci.

"Poftim?"  s-a rastit Arthur.

"Nu mai pofti, ca ti se apleaca." a ironizat Harry, iar eu mi-am lasat capul in umarul sau, incercand sa ma abtin de la ras.

"Domnule Maroon, chiar nu va dati seama ca o santajaza?" s-a revoltat invitatul.

"Ce ai spus?" a marait Harry ridicandu-se de pe scaunul lui.

"Sti foarte bine despre ce vorbesc, Harry! Ai mereu o tona de fete la picioare, apoi le dai la o parte ca pe niste carpe folosite dupa ce le duci in patul tau."

"Cred ca Julie o sa iti cunoasca in curand si partea aceea." a adaugat el.

Am simtit cuvintele lui Arthur ca o lovitura puternica in piept, amintindu-mi de sutele de fete ce au trecut probabil prin patul lui. Eu nu eram una din ele sau cel putin asta vreau eu sa cred... Stiam ca trecutul lui nu e unul tocmai stralucit, dar el incearca sa se schimbe. Harry s-a apropiat de Arthur imediat. Si-a infipt degetele in parul lui la ceafa, si l-a lovit atat de tare cu fruntea de masa, incat farfuriile s-au deplasat pe materialul alb, ce acoperea suprafata de sticla, iar paharul lui cu vin rosu s-a varsat si el. Stiam ca reactia lui Harry o sa fie una scapata de sub control, dar asta mi-a intrecut asteptarile. Cu toate ca ma bucuram ca i-o platise pentru cuvintele pe care le spusese, nu era bine ce facuse.
Mi-am dus o mana la gura, iar cu cealalta ma sprijineam de spatarul scaunului. Cretul a ridicat privirea spre mine, apoi ochii sai, acum plini de furie, au facut contact cu ai mei. 

Cand Arthur a ridicat capul, o dara rosiatica, subtire, i se scurgea la coltul gurii. A sters sangele cu dosul palmei si s-a uitat la mine, apoi si-a intors privirea spre tata. Narile lui Harry erau la fel de dilatate ca si pupilele, ce acopereau aproape tot irisul, facand verdele stralucitor sa devina intunecat. Venele de pe gatul si bratele lui erau extrem de stridente, iar pieptul ii urca si cobora rar.  I-am aruncat invitatului o privire plina de dispret, apoi m-am uitat la tata.

"Nu in casa mea!" a urlat el, facandu-ma sa tresar.

"Tine-ti fiarele in frau, Bruno!" a marait Arthur.

Cand m-am uitat din nou la Harry, si-a pus mainile in buzunar si a impins cu cu piciorul in partea din spate a scaunului, strivindu-l pe Arthur intre spatar si marginea mesei, facandu-l sa scuipe.

"Ajunge!" a urlat tata din nou, iar Harry i-a aruncat o privire plictisita.

"Iesi afara!" 

"As spune ca mi-a facut placere, dar ar fii o minciuna." a spus Harry printre dintit, parasind incaperea.

"Tata!" m-am rastit, apoi l-am urmat afara.

HARRY'S PART.

Mi-am pierdut controlul, din nou, in fata ei. Furia pune stapanire pe mine de fiecare data cand cineva aduce aminte de trecutul meu si o implica si pe ea in asta. Julie e femeia pe care vreau sa o tin de mana pe strada, pe care vreau sa o strang in brate si sa o sarut in fata tuturor; femeia cu care vreau sa dorm, nu doar sa ma culc; Ea e cea cu care vreau sa trec peste toate probelmele, cea care stiu ca va fii mereu acolo, imi va mangaia delicat obrazul, privindu-ma in ochi si spunandu-mi ca e langa mine orice s-ar intampla, si am stiut din prima clipa ca trebuie sa o am si ca lupt pentru ea indiferent ce sanse am. Ea e cea care a daramat zidurile inalte pe care le-am construit in jurul meu. Acele ziduri care tineau fericirea departe, mentinand tristetea inauntru.

Am incercat sa ma calmez, privindu-i expresia stupefiata, atunci cand capul clonei aleia nenorocite a facut contact cu masa. Reactia lui Bruno nu m-a surprins, asa ca mi-am  facut drum spre usa,fara sa astept alte comentarii. Nu aveam nevoie de afacerea lui, de banii lui sau de orice altceva ce voia sa-mi ofere in schimbul vietii. Voia sa iau parte la transporturi ilegale. Voia sa imi risc viata pentru el, dar singura persoana pentru care mi-as risca viata acum, ar fi fara indoiala Julie.

Am iesit pe usa, trantind-o in urma mea, apoi am inceput sa merg in josul strazii nestiind unde ma duc. Am auzit niste sunete usoare, provocate de tocurile ei. 

Daca avea de gand sa imi spuna ca nu a fost politicos sau manierat ce am facut, putea sa-si tina cuvintele pentru ea. Dupa cateva minute de mers, m-am oprit in loc, iar ea s-a izbit de spatele meu ca de un zid, cazand jos.

"Imi pare rau.." am mormait eu, ajutand-o sa se ridice de jos.

"Poti sa imi spui cat de magar, nesimtit sau orice altceva am fost. Poti chiar sa ma pocnesti." am adaugat privind in jos.

"Nu. De data asta nu o sa fie la fel. Nu vreau sa cred ca ne invartim in cerc, Harry." a spus ea privindu-ma.

"De aceea nici nu o sa iti reprosez nimic. Sti foarte bine ca o parte din ce a spus Arthur e adevarat,dar ala e trecutul Harry. Nu ai ales sa ai un trecut, cum nici eu nu am facut-o si nici altcineva. Imi imaginez cat iti este de greu sa treci prin... momentele astea." a adaugat punandu-si mainile in san si lovind o doza de suc de pe rrotuar cu piciorul.

"Cretinul.." am pufnit eu.

"Macar asculti ce iti spun?" a zis ea ridicand mainile in aer.

"Da, normal ca te ascult, doar ca iubirea asta de putere, care ii mananca pe unii, e depasita de caracterul lor infect. " m-am oprit inainte sa spun alta prostie. 

"Si furia e depasita de puterea de iubire."  a replicat, facandu-ma sa imi ridic privirea si sa ma uit in ochii ei.

"E normal sa ai instinctul ala." a adaugat, punandu-si bratele pe soldurile mele.

"Ce instinct? Sa vreau sa te protejez de tot raul din lume? Nu o sa o fac niciodata cum trebuie." 

"Ce vrei sa spui?" 

"Daca te-as proteja de tot ce e rau, asta ar insemna sa te tin departe de mine."

Nu a spus nimic. M-a tras mai aproape de ea, lipindu-si buzele de ale mele. Sarutul lacom,dar in acelas timp pasional in care ma prinsese, m-a facut sa-mi pun palmele pe obrajii ei si sa ii simt lacrimile printre degetele mele. 

Imi pare rau ca este asa de scurt! Am foarte multe teme, plus ca trebuie sa invat pentru testarile initiale de maine. Urmatorul capitol o sa il postez maine daca am timp. Spor la citit si multumesc pentru ca va rezervati din timp pentru povestea mea, ily ! 

He's so strange...-  I.His EverythingWhere stories live. Discover now