Predestinați

~Nu știu ce să fac~

James

-Ce ai de gând să faci acum că Rosella s-a întors? întrabă Bruce. Știi că asta înseamnă că mariajul tău cu Selena e nul, nu?

M-am auzit mârâind la cuvintele lui. Nu era prima dată când o fac atunci când cineva îmi spune asta. Eram surprins chiar și de mine când am mârâit la Rosella mai devreme. Era ca și cum eram mult mai protectiv cu Selena decât cu oricine altcineva. Am putut simți că întoarcerea Rosellei a rănit-o și voiam să îi alung durerea, dar nu știam cum s-o fac. Nu-mi plăcea ideea de a nu mai fi căsătorit cu Selena. Nu eram în stare să mai gândesc limpede de când a Rosella a apărut de nicăieri. Am fost atât de șocat încât nu am avut timp să mă concetrez pe Selena și pe ceea ce suntem noi acum. Știam că nu sunt ok cu idea de a nu mai fi căsătoriți. Voiam să am fiecare centimetru din ea și acum că nu mai suntem legați prin căsătorie m-a scos din sărite. Mi-am îngropat fața în mâini și am încercat să ascund cât sunt de vulnerabil din cauza acestui lucru. Nu îmi plăcea să arăt slăbiuciune în fața nimănui. Selena este singura căreia i-am arătat această latură de când a murit Rosella...sau mai bine zis moartea falsă căci doar atât știu până acum.

-Nu știu, Bruce, am recunoscut cu o privire pierdută. Mi-am distrus viața în ultimii ani gândindu-mă că am dezamăgit-o pe Rosella. Speerând că voi avea o șansă să repar ce am făcut. Sperând că nu am dezamăgit-o ca suflet-pereche. Acum am primit acea oportunitate de a face toate lucrurile pe care voiam să le fac în trecut, dar...

-Dar acum e și Selena în peisaj, spune Alex alăturându-se discuției, condinuând propoziția pe care eu am lăsat-o în aer deoarece nu puteam s-o spun.

-Nu o voi lăsa să plece.

Sprâncenele lor s-au arcuit.

-Selena sau Rosella? întreabă amândoi.

O puteam iubi. Chiar o puteam iubi cu adevărat. Credeam că e prea târziu. Credeam că dacă o las să intre în inima mea, trecutul se va repeta. Acum e prea târziu să regret alegerea făcută. Am rănit-o, știu asta. Știam că suferă din cauza celor întâmplate mai devreme...Tot ce fac este să o rănesc. 

Mereu va fi rănită dacă o păstrez lângă mine. O voi pierde. Oricât aș încerca...o voi pierde la un moment dat dacă continui așa. 

Trebuie să o las să plece, are nevoie să se vindece, dar ceva din interiorul meu nu poate...

Nu îi pot da drumul. 

Sunt lacom.