Predestinați

~Spune-mi~

James

Stăteam în fața femeii după care am tânjit în ultimii ani. Nu mă mișcam. Tot ce am putut face era să mă holbez la ea în timp ce cuvintele ei îmi răsunau în cap iar și iar. Nu știam ce să fac...să fac ceea ce o putea face pe ea fericită în continuare sau să fac ceea ce inima mea își dorește.Am văzut durerea din durerea ei când am refuzat să răspund și nu m-a deranjat atât de tare pe cât ar fi făcut-o în trecut.-James, a spus.Durerea din ochii ei a fost înlocuit acum de furie.-De ce nu spui nimic? Dă-o afară sau vino în patul meu. Nu vreau să te mai văd cu ea. E pur și simplu lipsit de respect față de relația noastră. Ce vor spune oamenii când vor afla că tu ești în pat cu acea femeie chiar și după ce ai aflat ca sufletul tău pereche e în viață și trăiește în aceași casă cu tine?Vorbele Rosellei m-au șocat profund. Ea chiar credea că îmi pasă ce spuneau ceilalți despre mine? Am trăit în toți acești ani cu cele mai oribile lucruri posibile și cele mai teribile vorbe la adresa mea și mi-am trăit viața destul de bine și așa.Nu îi puteam oferi ceea ce își dorea. Oricât de mult mă șoca să o admit, nu o puteam lăsa pe Selena chiar dacă voiam. Eram deja atașat de ea într-un mod imposibil de ecplicat sau te înțeles. Când m-a întrebat ce urma să se întâmple de acum înainte, știam deja că nu aș fi în stare să o las să plece. Nici nu trebuia să mă gândesc, deja știam răspunsul. Dar întrebarea e dacă același lucru se aplică și în cazul Rosellei sau nu. Voi putea să o las să plece după ce am găsit-o după atâția ani?Totul era atât de încurcat încât nu puteam gândi limpede. Totul în jurul meu era înconjurat de o ceață densă. În clipa în care am îmbrățișat-o pe Selena mai devreme în aceqastă seară puteam spune că voi lupta cu oricine ar încerca să o ia de lângă mine. Era atât de moale și dulce, atât de vulnerabilă și prețioasă. Selena era diamantul meu, o bijuterie unică, una după care eram înnebunit până peste cap.Rosella și-a dres glasul, atrăgându-mi atenția asupra ei. Am privit-o în ochi și am stat așa câteva secunde. Nu se mai simte ca înainte. De ce nu? Odată am avut o conexiune puternică, vreau să spun că încă mai era ceva, dar se simte mai mult ca o amintire dintr-o perioadă foarte foarte îndepărtată decât o legătură puternică care să ne aducă împreună.După alte câteva minute eram pregătit să îi dau răspunsul meu. Știam că nu îi va plăcea și era dificil pentru mine să o spun, dar trebuia să trec peste.-Am nevoie de timp să mă gândesc, Rosella, m-am auzit șoptind.Cuvintele ei încă răsunându-mi în minte și nu puteam și dur cu ea după toate lucrurile prin care a trecut.-Nu o pot lăsa pe Selena să plece și nu o pot alunga de parcă n-ar însemna nimic pentru mine. Ea...Nu știam cum să îi explic Rosellei sentimentele mele. Ea era sufletul meu pereche și uite-mă aici încercând să îi explic ce simt pentru o altă femeie. O femeia care nu este ea.Asta m-a făcut să mă întreb...Cum e posibil să am sentimente pentru o altă femeie când sufletul meu pereche era prezent? Nu avea niciun sens, nimic nu mai avea logică. Nu ar trebui să fie posibil să am astfel de sentimente pentru altcineva când eu deja sunt legat de ea. Dar cât de legat eram de Rosella cu adevărat dacă nu am completat ritualul? Trebuie să aflu ce înseamnă Selena cu adevărat pentru mine înainte să iau o decizie drastică.Trebuia să înțeleg de am aceste sentimente puternice față de ea.Orice aș simți pentru Selena e mult mai puternic ca să nu însemne nimic și ea merita să fie tratată așa cum trebuie. Nu i-am oferit niciodată tratamentul pe care îl merita cu adevătat. Nu voi coborî atât de jos încât swă o arunc din viața mea când ea a fost mereu atât de bună cu mine. Ea e motivul p-entru care am reușit să respir în ultimul timp. A oferit vieții mele un scop, un motiv să trăiesc din nou după moartea Rosellei.Nu știam ce să fac. Nu știam ce e corect sau greșit. O voiam pe Rosella mai mult decât orice altceva în lume. O voiam în viață, o voiam în fața mea, voiam să îmi cer iertare pentru că nu am fost lângă ea atunci când avea cea mai mare nevoie de mine. Erau atâtea lucruri pe care voiam să i le spun. Acum ea este aici și îmi cerea lucruri...Lucruri pe care aș fi fost fericit să le fac pentru ea dacă mi le cerea cu câteva luni în urmă. Dar acum nu mai eram așa.Acum era sfâșiat.De fiecare dată când închid ochii o văd pe Selena. Vedeam cum mă privește, îi vedeam ochii strălucitori și verzi. Îi vedeam zâmbetul dulce și ușor. Îi auzeam vocea. Îi simțeam zâmbetul, îi simțeam căldura. Nu cred că am mai fost pus într-o asemenea poziție până acum...una în caqre trebuia să aleg între două femei. Pentru alții, decizia mea ar trebui să fie simplă, de ce nu alegi femeia pe care ți-ai dorit-o atât de mult? Pentru mine nu era atât de simplu. Cei care ar pune o asemenea întrebare e evident că nu o cunosc pe Selena. A reușit să își facă loc în inima mea...Inima mea.La naiba.Nu voiam să recunosc, dar era adevărat. Atât de adevărat și nu puteam sta aici continuând să mă mint.Selena însemna foarte mult pentru mine. Atât de mult încât îmi era greu să îi dau drumul când sufletul meu pereche stătea în fața mea. -Nu pot să cred că îmi faci așa ceva, spune Rosella. Am trecut prin multe pentru tine! Credeam că atunci când mă voi întoarce voi fi întâmpinată de James pe care îl știam odată. Văd că m-am înșelat.Cuvintele ei au atins un punct sensibil și am închis ochii când s-a întors să plece.Am deschis gura ca să o opresc, dar am închis-o la loc fără să scot un cuvânt. Orice aș spune nu poate face situația mai bună.