Step Brothers

53. Corpul Tău Spune Altceva

Îmi las privirea în jos. Are dreptate. Dar nu-l pot lăsa să-mi vadă corpul, mai ales acum.

Sara: Jungkook..

Jungkook: Niciun Jungkook. Nici nu ma gândesc sa te las sa faci baie singura. Dacă aluneci și cazi? Poate te lovești în ceva.

Oftez știind ca n-am cum s-o scot la capăt cu el.

Jungkook: De ce ți-e frica? Îmi spune dintr-o data.

Întrebarea de care îmi era cel mai frica. Dacă e s-o luam asa, am foarte multe frici. Dar știm amândoi ca ne referim la una singura..

Sara: Nu îmi e frica..

Jungkook: Nu pe naiba. Atunci privește-ma în ochi și spune-mi ca nu ți-e frica c-o să-ți vad corpul. Spune aspru.

Il privesc în ochi și încerc să-mi găsesc cuvintele.

Sara: E-eu..

Îmi las privirea în pământ când realizez ca plâng. Îmi mușc buza inferioara ca să nu scut vreun sunet și ma rog la tot sfinții sa nu ma fi văzut.
Jungkook oftează.

Jungkook: Îmi pare rău că m-am răstit la tine. Dar m-am saturat sa n-ai încredere în mine. Nu vreau sa plângi și îmi pare rău că sunt atât de insistent..

Spune de data asta cu o urma de tristețe în glas.
Bravo Sara, l-ai molipsit și pe el cu dramele tale.

Sara: Nu e vorba ca nu am încredere in tine. Pentru ca în tine am cea mai mare încredere. Dar nu am încredere în mine..si nu ești insistent. Tu doar vrei sa îmi fie bine. Eu sunt aia încăpățânată...

Jungkook: Nu-i adevărat, nu ești încăpățânată. Dar trebuie sa înveți sa te iubești. Trebuie sa înveți sa ai prima data încredere în tine și apoi în ceilalți. Trebuie sa te pui pe tine pe primul loc. Zice mângâindu-mi obrazul.

Sara: Cum sa fac asta când de fiecare data cand ma privesc în oglinda ma vad ca pe o greșeală? Zic de data asta privindu-l în ochi.

Jungkook: Poți începe prin a te dezbrăca în fața mea. Sa vezi ca nu se întâmplă nimic și sa știi ca nu ai de ce să-ți fie frica.

Spune zâmbind încurajator.

Îmi fac puțin curaj și prin marginile tricoului dându-l peste cap. Rămân doar în lenjerie în fața lui și îmi ridic puțin privirea cât sa o întâlnesc pe a lui. Îl vad ca îmi examinează corpul încruntat și ma incordez.

Jungkook: Îl omor pe nenorocit.

Preț de o clipa am crezut ca nu ii place corpul meu. Dar de fapt e din cauza rănilor de pe el.
Jungkook oftează apoi se uita zâmbind în ochii mei.

Jungkook: Uita ce am spus. Vezi ca nu s-a întâmplat nimic?

Dau aprobator din cap.

Jungkook: Haide. Și restul jos.

Înghit în sec și vreau să-mi deschid capsele sutienului dar Jungkook ma oprește, făcând-o el în locul meu.

Când nu mai simt materialul care îmi acoperea sânii încerc sa ma acopăr dar jungkook îmi îndepărtează mâinile încet. Rămân uimita când se napusteste asupra sânilor mei. Defapt trebuia sa ma aștept la asta. Pe unul îl maseaza ușor cu palma lui mare iar pe celalalt începe să-l sărute și să-l dezmierde cu limba. Trebuie sa recunosc ca e al naibii de placut. Mai ales în comparație cu ce mi-a făcut idiotul acela.
Face la fel și cu celalalt sân apoi urca cu săruturile pe clavicula. Când buzele lui îmi ating gatul îmi scăpa un oftat de placere urmat de un geamăt.
Într-un final buzele le întâlnesc pe ale mele. Limbile noastre încep un război pentru dominație pe care, evident, el îl câștiga.
Se desprinde ușor de mine, însă mana ii rămâne pe obrazul meu.