A trecut aproape o săptămână de la acel "incident" și de când nu m-am mai dus la școală.
Astăzi Naruto a vrut să iesim. Nu m-am opus, i-am acceptat propunerea pentru ca și așa m-am saturat să stau în casă și să plâng.
Acum eram la cafeneaua unde urma să ne întâlnim apoi îl văd pe blond cum apare, se apropie apoi se așează la masă.
Începea să mă privească pătrunzător și cu o esență de reproș în ochii săi albaștri.
Naruto:Sakura.Scuze ca încep așa direct... Dar... De ce suferi după el?
De data asta era foarte serios și mă privească puțin incruntat. Am înghițit în sec din cauza presiunii. Nu îi puteam spune că îl iubesc pe Sasuke și ca acum câteva seri ne-am sărutat. Lui Naruto i se tâmpla rar să înnebunească, iar când se întâmplă, nu se oprește până nu îndeplinește ce și-a propus. Nu vreau sa îi dau motive sa se certe cu cel mai bun prieten al său.
Eu:Naruto, eu... M-am atașat de el. Îl credeam a fi un bun prieten dar când vazut ca sa îndepărtat așa de noi... Normal ca sufăr.
Naruto:Sakura! Pe cine incerci sa minți? Ti-am vazut reacția atunci când el s-a sărutat cu Karin. Tu îl iubești?
Eu:Naruto, eu... El mi-a fost ca un frate și...
Naruto:V-ati sărutat în seara aceea, Nu-i așa?
Lovitura sub centura! Blondul mă încolțite. Nu mai aveam nici o cale de scăpare. De unde știa de sărut? Oh Doamne! Ce-am făcut?!
Eu:Naruto, despre ce sărut vorbești?
Naruto:Sakura tu chiar crezi ca nu stiu nimic. Probabil crezi ca sunt un prost și jumătate dar defapt stiu cum stau lucrurile mai bine decât știi tu!
Din perspectiva lui Naruto:
Sakura încerca să mă mintă dar nu reușea. Stiu de sărut pentru ca i-am urmărit. Stiam ca Sasuke e un nemernic și ca îi va face rău. De aceea el s-a apropiat atât de mult de Sakura, ca să o ia prin surprindere cu mrejele lui. Dar oare el a vrut de la Sakura doar un sarut? Sau poate o să încerce să o mai ademenească cu mreje ca să îi cadă în plasă. Îi arăt eu lui.
Flashback:
Sasuke:Am creat numai probleme pe ziua de azi.
Urmă un moment în care se sărutară după care mai zabovira puțin.
Sasuke:P-pai, ne vedem m-maine.
Sakura:Îhîm
Sasuke:Pe curând și... Ai grijă de tine.
End flashback:
Ce șiretlicuri. Ce incerci să faci Sasuke? Cu toate ca ti-am spus și te-am atenționat, tu nu ai vrut să te schimbi, și crezusem asta, crezuse ca te-ai schimbat dar defapt ai devenit si mai rau decat o stana de piatră... Ai devenit un monstru. Îți promit ca nu o să ți-o iert.
End flashback:
Ma ridic vijelios de la masa pregătindu-ma să ma duc la el, dar Sakura, parca stiind ce vreau sa fac ma opri:
Sakura:Naruto!
În următorul moment îi simțeam mâna delicată pe umărul meu.
Sakura:Te rog, nu te duce!
Ma privea temător, rugându-ma din priviri sa nu fac fapta pe care voiam sa o desăvârșesc.
Sakura:Te rog Naruto, te rog. A fost doar un sărut. Totul e în regulă. O sa imi revin eu. Te rog doar nu o face.
Am inceput sa o privesc intens. Ea își lasă privirea în jos încercând să o evite pe a mea, apoi eu m-am intors cu fața la ea și am luat-o în brațe.
Eu:Bine, surioara. O să-l las în pace.
Din perspectiva lui Sakura:
În ziua următoare ma pregateam de școală. Chiar era necesar să mai trec și pe acolo măcar din când în când. Vreau sa termin anul asta cu note la fel de bune ca în anii precedenți. Nu vreau sa pierd nici măcar o lecție. Pe parcursul "micii mele vacante " evident ca mi-am luat lecțiile și teme de la Ino și Hinata.
Îmi făcusem repede rutina de dimineață și am pornit spre școală. Ajunsese în 20 de minute și în clasă, ce mai...
Acolo dau evident de prietenii mei și bineînțeles, "ca să am ziua și mai frumoasă" e prezent și Sasuke. În continuare nu schiță nici un gest și nici nu se uita să vadă cine vine în clasă. Imediat după mine intră și Naruto care se uita urât la Sasuke și apoi trece mai departe.
Eu:Hey prieteni!
Toți ceilalți:Hey
Shikamaru:Mi-ai vandalizat banca, pitico.
Eu:Scuze dar chiar nu am avut ce să fac atunci.
Acesta pufni din nări și zise:
Shikamaru:Ce chin!
În schimb Kiba se uita insistent la Sasuke.
Kiba:Ma uit de o ora la el dar nici ca se mișcă. Nu degeaba îi spune Naruto stana de piatră.
Imi spune el mie.
Ma uitam cu regret la el pentru ca eu... Chiar îl iubeam, apoi imi iau repede privirile de pe el pentru ca mai am puțin și încep să bocesc iar. La fel făcuse și Kiba, apoi îmi zise:
Kiba:Pare să nu îi placa relația în care se află. Pot să jur ca l-am văzut cum se strâmbă când tarfa de Karin se așează lângă el.
Shikamaru auzind discuția se alătură:
Shikamaru:Eu cred ca dacă aș vedeao în pat, lângă mine, noaptea, aș muri mai mult de frică la cât de oribilă poate să fie. Unde mai pui ca umblă cu avansuri pe la toți băieții. Acum poate s-o mai fi lăsat ca îl are pe Uchiha. Nu stiu ce o fi găsit ăsta la ea.
Am auzit eu bine? "Se strâmbă când Karin se așează lângă el"? Dar de de? Fiind într-o relație cu ea nu ar trebui să îi placă? Sunt sigură ca ceva e putred la mijloc. Ceva nu imi miroase a bine și trebuie să aflu.
Karin intra în clasă si se duse, evident, direct spre banca lui Sasuke.
Kiba:Fi atentă la reacția lui. O să mori de râs.
Într-adevăr. Asa fusese. Sasuke se strâmbă când o văzuse. Am crezut că o să leșin de la atâta râs când am văzut.Cand aceștia mai aveau puțin și începeau din nou să se sărute Ino ma striga-se asa de tare incat am crezut că o sa imi spargă timpanele.
Ino:SAKURA!
Eu:Ce-i!?
Ino:Scuze că am țipat. Hai cu mine până la baie. Hinata vino si tu.
Apoi aceasta ma luase repejor de mână si ma dusese până la baie.
Aceasta se uita la mine și imi zise:
Ino:Am vrut să imi tii puțina companie scumpo.
Stiu ca mințea. Ma luat de acolo doar ca să nu mi se mai crape din nou inima în două de supărare. Am o prietenă protectoare.
După câteva minute eu, Ino și Hinata am ieșit din baie, iar pe hol am dat de fața furioasă a lui Karin.
Karin:Tu! (Și arată cu degetul spre mine. )Te strâng de gât!
Apoi se repezi spre mine si ma impins cu toată puterea eu căzând brutal.
Ea întinse mână ca să imi facă rău dar o altă mână o opri ținândo strâns de încheietură. Acea mână era a lui Sasuke și mai să ma pufneasca plânsul când am vazut ca avea vânătăi pe față și buza spartă.În acel moment se uita pentru prima dată la mine cu chipul lui indescifrabil însă ochii spuneau cu totul altceva. Pe fața mea au început să se scurgă din nou lacrimi. Stiam a cui vină e. Naruto!
Mi-ai promis!
Sasuke o smuncește pe Karin de mâna începând sa o privească cu cea mai mare urăpe apoi o trage după el făcându-se amândoi nevăzuți.
Reusesc să ma ridic cu ajutorul lui Ino apoi ma duc furioasă spre sala de clasă unde îi găsesc pe toți ceilalți în jurul lui Naruto. Acesta era la fel de plin de vânătăi pe față și cu buza spartă, gafaind de obosit ce era. Mi-am făcut loc printre lume pana la el, m-am coborat pana la nivelul lui punându-i mai apoi mâinile pe față activându-mi jutsu-l medical ca să îl vindec. Apoi îi spun:
Eu:Naruto.Mi-ai promis.
Apoi un alt siroi de lacrimi mi se scurge pe față. El lasă privirea în jos în semn de vinovăție.
Ziua asta a trecut destul de greu.Acum ma aflăm în patul meu. Hotărâsem să ma ridic ca să ma duc pe balcon să i-au o gură de aer! Ma uit pierdută spre casa vecină apoi, la un geam, după o perdea, doi ochi rosii ma priveau din umbră apoi se făcuseră nevăzuți în întuneric. Asta a fost destul de creepy. Ma retrag în dormitorul meu așezându-ma din nou pe pat și prin minte, nu stiu din ce motiv,m-am gândit ca are trebuie sa vorbesc cu Itachi neapărat. El sigur trebuie să știe care-i situația cu Sasuke.
