Kyan [FINALIZATĂ]

CAPITOLUL 32

Trag aer adânc in piept, și in cele din urma ma ridic de pe marginea patului, îndreptându-mă spre dulap. Cu o seară în urmă, Ayla mi-a călcat costumul pe care urmează să-l port azi la proces, iar acum sta agățat pe un umeraș pe ușa șifonierului, așteptând să-l îmbrac.

Nu știu ce aș face dacă Ayla n-ar avea voie sa intre cu mine în sala. Am nevoie de ea și de prezenta sa liniștitoare. Și știu că indiferent de cum se vor termina toate azi, ea va continua să-mi fie alături. Pentru asta îndrăznesc să zâmbesc în fiecare zi, și să-i mulțumesc ca a rămas în viața mea, chiar dacă eu n-o meritam.

Nu m-am considerat niciodată bun pentru cineva, și nu îndrăzneam să am vreo relație serioasa cu o fata. Poate și pentru că niciuna n-a reușit sa trezească în mine acele sentimente pe care Ayla le-a trezit in mine. Poate că existau, dar eu n-am fost vreodată capabil să le simt. Cel puțin nu pentru cineva ca Ayla.

Dar a apărut ea în viața mea și m-a învățat că indiferent de ce îmi va rezerva viața, trebuie sa continui sa merg mai departe.

Înainte de Ayla, nu numai ca nu aveam vreo relație serioasa, dar nici nu mă gândeam să mă însor, sau să-mi întemeiez o familie. Dar, o dată cu trecerea timpului, mi-am dat seama că asta e tot ceea ce vreau de la viață: o familie frumoasă alături de Ayla.

Ma privesc în oglinda șifonierului gândindu-mă la omul care am fost înainte de Ayla și la bărbatul care am devenit acum de când e ea in viața mea. Mereu am știut că pot să fac mai mult pentru Ayla, ca pot sa o fac și mai fericita decât e acum. Tot ce trebuie să fac, e sa scor acel inel pe care l-am cumpărat acum câteva săptămâni și să găsesc momentul potrivit ca să-i cer mana.

Ayla merita asta.

Si poate ca și eu merit un astfel de final, dar n-am să fiu niciodată sigur pana când n-o voi vedea pe ea în rochie de mireasa. Pana când nu va veni spre mine la altar și în sfârșit va deveni soția mea.

Simt cum imi transpiră palmele numai gândindu-mă la asta. E suficient doar să mi-o imaginez îmbrăcând rochia de mireasa, și totul o ia razna în mintea mea.

Ma trezesc zâmbind la reflexia mea din oglinda, chiar în clipa în care Ayla întra în camera. Ma privește din cap pana in picioare, iar mai apoi se postează în fața mea și îmi aranjează cravata bleumarin, în asa fel încât sa nu ma sufoc cu ea.

Pentru proces, Ayla a ales o tinuta cât se poate de simpla, la fel ca și caracterul ei. Azi poarta o pereche de pantaloni gri din stofa și o camasa alba pe care a închis-o pana la baza gâtului.  Și ca tot acest look să fie perfect a mai adăugat și un sacou de aceeași culoare cu pantalonii. Și-a lăsat parul de lung și ondulat să cada în valuri peste umeri. Și-a prins la spate doar doua șuvițe cu o agrafa tip brosa în forma de buburuza. Coafura asta o prinde foarte bine. Îi scoate în evidenta chipul și ochii aceia atât de frumoși. Și, Doamne, acel zâmbet superb de care n-ai cum sa nu te îndrăgostești. Același zambet care mă încurajează ori de câte ori sunt la pământ, și mă ridica atunci când nu reușesc s-o fac de unul singur.

— Cum ești acum, Kyan?

— Încerc sa fiu optimist, răspund cu sinceritate.

— N-o să dureze asa mult, și ai sa vezi ca totul se va termina cu bine.

— Am impresia ca unchiul meu va face tot posibilul sa iasa basma curata din asta. Simt lucrul ăsta, Ayla.

— N-are cum sa se împotrivească legii.
Nimeni nu e mai presus de lege.

— Nu-l cunoști, Ayla. E puternic și influent, pentru că toată lumea i se arunca la picioare.

— Îl cunosc într-atat de bine încât sa știu că e un nemernic fără pic de mila care a încercat sa ne distrugă viețile amândurora. Știu că-l urăști și că ai vrea să ajungă la închisoare, dar acum nu gândești la rece, și ești condus de impulsurile de moment. Ceea ce nu e bine. Ramai calm, și concentrează-te pe ceea ce urmează. Cu siguranță, avocatul Thomas va face tot ce-i sta în putință ca să ducă acest proces la bun sfârșit. Totul va fi bine, Kyan. Ai încredere în mine.