Floarea exotică + Ascunzătoarea lui Lucifer

119 10 5
                                    


Floarea exotică


Yuri o urmări pe Steph o bucată bună de drum, nezicând nimic ci aşteptând nerăbdătoare şi entuziasmată să ajungă la destinaţie. Era foarte curioasă să vadă cum arăta floarea despre care vorbise Steph. Nu credea că exista vreo floare care să nu o fi văzut, de aceea o urmărea pe prietena ei fără să zică un cuvânt, dar văzând că se tot îndepărtau de Ikusa începu să creadă că ceva nu era în regulă. Nu spuse nimic decât în momentul în care mergând, simţise că trece printr-un zid şi în acea clipă toată lumea începu să se învârtă în jurul ei. Deodată nimic nu mai era ce părea, totul arăta ciudat. Se simţea de parcă nu aparţinea acelei lumi, de parcă locul ei era în altă parte, nu acolo. O dată cu acel sentiment apărură şi amintirile. Apărură atât de repede şi i se derulară prin faţa ochilor atât de rapid, încât pentru câteva secunde crezu că va înnebuni. Atâtea informaţii, atâtea locuri şi oameni, atâtea vieţi i se arătară încât nu mai ştia cine era de fapt. Când toate luară sfârşit, Yuri căzu pe jos încercând să îşi dea seama ce se întâmplase. Îşi aminti unde era şi ce făcea, ceea ce o obliga să se prefacă, nu ştia cât de mult ştia Steph, aşa că trebuia să sondeze terenul. Era sigură că nu era nici o greşeală ceea ce tocmai i se întâmplase.

- S-a întâmplat ceva Yuri? a întrebat Steph.

- Nu, doar m-am împiedicat.

Totul se întâmplase atât de repede încât nici ei nu îi putea venea să creadă că Steph nu văzuse nimic.

- Oricum nu contează pentru că am ajuns.

- Da? a întrebat Yuri curioasă.

- Da.

- Unde este floarea? a spus ea suspicioasă.

Acum că ştia din nou cine era şi unde se afla, i se părea extrem de suspicios faptul că dintr-o dată ea îşi amintea totul. Şi ceea ce era şi mai ciudat era că nu renăscuse în înger. Avea amintirile, puterile, cunoştinţele dar nu şi corpul pentru a le suporta. Corpul ei uman era limitat şi nu-şi putea folosi puterile ei astrale, dacă le-ar fi folosit ar fi fost sinucidere.

- Chiar în locul în care stai tu. O floare exotică.

Îşi dădu seama atunci că totul era o capcană. Ea făcuse ceva pentru a-i readuce amintirile înapoi fără a o lăsa să se renască în înger, altă explicaţie nu găsea. Fiind conducătoarea îngerilor se simţea vulnerabilă şi fragilă în corpul acela muritor de fată. Niciodată nu se mai trezise într-o reîncarnarea de-a sa pe Pământ. Amintirile îi reveneau în momentul în care ajungea la vârsta de optsprezece ani îngereşti şi nici atunci nu putea să îşi amintească tot. Acum îşi amintea tot începând de la prima ei domnie şi terminând cu prezentul.

Steph observă cu uimire transformarea lui Yuri dintr-o fată furioasă şi nesigură într-o persoană sigură pe sine, fără nici o teamă pentru ceea ce îi rezerva viitorul, de parcă ştia că nu va păţi nimic rău. Se sperie pentru o secundă, vrând să abandoneze planul dar îşi reveni. Se gândi că nu conta care era atitudinea ei faţă de situaţia în care se afla, deoarece nu putea să facă nimic. Era mai puternică decât roşcata şi dacă ar fi încercat să strige după ajutor doar Ikusa ar fi auzit-o, iar acesta era ocupat să îşi apere viaţa.

- Ce ai de gând să faci? De ce m-ai adus aici? întrebă Yuri cu un calm care o sperie pe Steph.

Nu se aştepta ca Yuri să fie atât de calmă, se aştepta ca aceasta să plângă, să încerce să fugă, orice, dar nu să fie atât de calmă.

Aripi însângerateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum