Capitolul 8 :Prieteni.
Munca este mult mai plăcută acum, că eu și cu Harry suntem în termeni buni.Acum iau niște hârtii din birou lui și el în ultimile cinci miute îmi tot laudă pralinele.
”Serios,nu este nici o modalitate să fie vre un drog în ele.Sunt atât de obsedante” Geme ,mâncând ceea ce cred că este a douăzecea pralină din zi.Să nu menționăm că este zece dimineața.
”Nope,doar zahăr” Replic adând atenție doar jumate.Compania de modele pe care se presupune să o copez era chiar în fața lui de o oră,pot să îmi pariez viața pe asta.Oricium,acum nu sunt de găsit.Mă încunt și încep să cotrobăi prin dezastrul de hârtii de pe masa de lângă.
”Nu știu cui îi plac mai mult,mie sau lui Edward” Comentează.Spatele meu este la el și aud fâșâitul plasticului din nou.Dumnezeule,mănâncă încă una?
”Edward este cam obsedat de ciocolată” Agreez,încă căutând printre multele foldere de pe masă.Încep să devin un pic frenetică.Unde am pus bucățica aia stupidă de hârtie?
”Și eu încep să mă transform în unul” Oftează ”Apropo,ce cauți?”
De flustrare arunc hârtiile ”Acele companii de modele pe care mi-ai cerut să le copez!Jur că le-am pus chiar pe masă și nu sunt acolo!”
Când mă întorc Harry pare puțin amuzat de mica mea ieșire și îmi dau totul să nu îmi dau ochii peste cap.Chiar dacă suntem prieteni sau cum oi vrea să o numești,este încă foarte enervant.
”Vrei să spui aceste copmanii de modele?” Întreabă ținând o hârtie pe care de jumătate de oră o caut.
Fața mea se roșește de nervi și jenă ”De ce nu mi-ai spus că le ai?”
”Pentru că era amuzant” Spun simplu și de data asta îmi dau ochii peste cap.
”Nu știu cum această companie este așa de succes dacă managerul șef este probabil cea mai imautră persoană pe care am întâlnit-o” Mormăi luând hârtiile din mâna sa.
”Hei,acum pentru că nu mai ești în probă nu înseamnă că nu te pot concedia” Harry mă avertizează.
”Cum poți funcționa fără mine?” Subliniez.
”Actualmente nu știu.Am devenit mai dependent de tine de cât mă așteptam” Spune încet.
Răspunsul lui serios să îmi ia peste picior întrebarea mă surprinde.O singură dată,nu sunt sigură cu ce să răspund așa că doar m-am uitat la el ca o fraieră.Când îmi simt obrajii arzând vreau să mă pălmuiesc dar în schimb îi dau lui Harry un zâmbet mai mult jenat.
”Mulțumesc Harry” Am spus într-un final, și pentru câteva secunde doar ne holbăm unul la celălalt,nesigură ce altceva să spun.
Apoi ușa biroului se deschide cu un bang puternic și sunt foarte surprinsă că e un miracol că nu am căzut.Harry se uită de asemenea,speiat iar nimeni alta decât Ivy Jackson intră în camră,obervând scena din fața ei cu un zâmbet satisfăcut,
”Ok,drăguță discuție Harry,așa că voi merge să încep acele companii de modele.Pa!” Vocea mea este ușor prea sus dar am ieșit din cameră prea repede să fiu jenată.
Nu sunt sigură exact ce tocmai s-a întâmplat acolo,dar era foarte ciudat.Inima îmi bătea puternic pentru un motiv.Îmi spun că este doar din cauză că Ivy m-a speiat dar stomacul meu se strânge într-un mod inconfortabil.
Sincer,îmi iubesc locul de muncă la Styles,dar atomosfera este diferită față de alte locuri unde am mai lucrat.La Miller,șeful meu era un bărbat de cam cincizeci de ani numit Daniel Holt.Chiar dacă ne înțelegeam bine (până să mă concedieze,asta e) conversațiile noastre erau mereu legate de afaceri.Desigur,am avut prieteni la birou,ca Rachel...și Kenna,înainte să se transorme într-o javră.Și apoi era Ryan,dar el lucra la contabilitate și eu lucram la vânzări așa că niciodată nu am făcut afaceri împreună.
Dar aici,la Styles,totul pare să fie dieferit.În primul rând șeful meu nu poate fi cu cinci ani mai mare decât mine,nu menționez că acționează ca și cum ar fi încă la grădiniță.Câteodată totul aici este atât de neformal și pare ca și cum aș lucra la un centru de îngrijire în schimbul unei companii de succes la scară largă.
Și adevărata lovitură este că Harry și cu mine actualmente,am devenit destul de apropiați o dată ce am făcut un pact.Sunt mai aproape de el decât am fost cu Mr. Holt,cu siguranță.
Toată lumea îmi spune că mă îngrijorez,și acum instintele mele natuale apar.Este o linie foarte subțire între o relație de afaceri și una personală și cumva mă simt ca și cum eu și Harry suntem foarte aproape de margine.
+++++
Mintea mea a fost complet în altă parte toată ziua,așa că am făcut verificări triple companiei de modele înainte să le bag.Când într-un final apar în biroul lui Harry cu hârtiile în mână,e trecut de ora 6.
”Oh,bine că într-un final ai terminat.Lasă-mă să trimit asta repede” Spune când îi dau hârtiile.
Ochii săi se uită leneș pe hârtii la început,dar cu cât citește mai jos cu atât săprâncenele lui se unesc mai mult în frustrare.
”Ceva greșit?” Întreb.
”Da,aceste modele sunt” Se rățoiește,uitându-se la mine cu o privire grea ”Leah,câteva dintre aceste numere nu se potrivesc deloc”
”Ce?” Iau hârtiile de la el ”Asta nu poate fi corect,am verificat de trei ori totul!”
”Da,ei bine poate că ar fi trebuit să verifici de patru ori” Mormâie ”La naiba.Asta se presupune să fie trimise în seara asta și le-ai dat peeste cap”
Asta nu face decât să mă enerveze ”Am tastat exact ce mi-ai dat Harry,nu da vina pe mine”
Se uită la mine și eu mă uit la el.Pufnește neîncrezător și flutură hârtiile în aer.
”Încerci să spui că e vina mea?”
”Ei bine,a mea nu e!” Spun nervoasă ”Eu doar am tastat ce era pe hârtia care mi-ai dat-o de dimineață”
”Ce hârtie?” Harry țipă acum,ochii lui verzi negri cu furie ”Nu ți-am dat nimic azi dimineață”
”Ba da,nu îți amintești eu căutând frenetic prin biroul tău azi dimineață?Și au avut-o pe masă tot acel timp?Îți amintești,Harry?”
Evident că își amintește pentru că privirea sa de realizare îi apare pe chip ”Okay,dar asta nu are nici un sens,pentru că acele modele de aici altele diferite decât cele pecare ți le-am dat mai devereme”
”Iisuse,ce vrei să fac?Am făcut exact ce mi-ai cerut și acum țipi la mine pentru ceva peste care nu am avut control” Subliniez cu voce puternică.
”Ști ce,o să le tastez eu din moment ce tu ești evident incapabilă” Spune înainte să se întoarcă la computerul lui,efectiv gonindu-mă.Este atât de rău,doar stau acolo cu gura deschisă la el pentru câteva secunde.
Sincer,nu aș fi surprinsă dacă ar fi fost crescut chiar de chiar Regina George.
Mâinile mele se strâng în pumni și fierb la bărbatul arogant din fața mea.Nu pot crede că el poate accepta faptul că el a fost cel care a dat peste cap acele modele.Literalmente singurul lucru care mă face să mă abțin să nu îi lovesc fața lui stupidă și perfectă este faptul că voi fi concediată.
Fără vre un alt cuvând,val vârtej ies din biroul lui și îmi iau cheile.Trebuie să ies din nenorocita asta de clădire înainte de a face ceva ce aș regreta.
++++++++
Am decis să merg la sală să îmi consum nervii și noul card de membru în folosință.Când am deschis ușa nervii mei s-au mai diminuat dar sunt încă destul de supărată.Oamenii îmi dau priviri ciudate pentru că sunt în hainele de muncă așa că în grabă merg spre dulapuri sămă schimb.O dată ce ies îmbrăcată în pantalonii de yoga și maieu pentru soport și o pereche de adidași albaștrii Nike merg spre camera care conține toate aparatele de sport.
Mă uit prin împrejurimi încercând să nu trădez confuzia pe care o simt pe interior.Dacă sunt sinceră niciodată nu am mai fost la sală,așa că marea majoritate din fața mea arată mai mult ca mașinării pentru tortură decât mașinării pentru sport.Către capăt este o linie de mașini care le recunosc a fi benzi de alergare.Fericită merg spre ele și apas mai multe butoane până ce banda mea începe să se miște sub mine.Aleluia.
Îmi bag căștile și imediat mă pierd în muzică și mișcatul ritmic al picioarelor mele.La jumătatea alergatului meu văd pe cineva pe banda de lângă mine începând să alerge.Mi-am permis să arunc o privire la ei să văd un tip cu păr castaniu și puțină barbă.
Tricoul lui era strâmt și pot vedea șase pachețele dedesup.Actualemente,este unul dintre cei mai atletici tipi pe care i-am văzut în viața mea.Iisuse Hristoase,cu acel corp el nu trebuie să iasă din sală.
Bărbatul mă prinde utându-mă la el și îmi face cu ochiul.Repede mă uit în altă parte,obrajii mei roșii de jenă.Sau poate pentru că sunt caldă și transpirată de la bandă.
Mă uit în stânga,departe de tipul misterios și observ că înteaga linie de benzi este goală. Actualmente dacă mă gândesc acum, benzile de pe cealaltă parte sunt goale și ele.
De ce acest tip a ales să stea lângă mine?
Îmi termin efortul fizic și opresc banda de alergare,respirând greu.Îmi scor căștile și merg către niște mașinării care par străine.Vreau să fac niște exerciții în plus înainte să plec,dar nu pot spune nimic.Poate că sunt niște greutăți pe aici pe undeva.
”Cauți ceva?” Aud din spatele meu.
Îmi întorc capul să văd pe nimeni altul decât tipul de pe banda de alergare zâmbind la mine suspicios.
”Mă urmărești?”
”Poate doar puțin” Admite și sprânceana mea se ridică.”Oh haide.Știu că niciodată nu ai mai fost la sală până acum.După privirea de pe fața ta,evident că nu ști cum funcționează.
Nu am spus nimic pentru că are absolută dreptate.El râde la liniștea mea,ochii căprui luminându-se.
”Aici,îți fac eu un tur de inițiere” Spune.
”De ce ești atât de drăguț cu mine?”
”De ce continui să mă întrebi?Sunt un tip de treabă” Râde din nou.
Pare să fie un tip drăguț așa că renunț ”Ok,un tur ar fi drăguț”
”Apropo,sunt Liam” Întinde mâna și o strâng,chiar dacă amândoi suntem transpirați.
”Leah” Îi spun.
”Ei bine,Leah să începem de aici.Această mașină este grozavă pentru abdomen și...”
Pentru restul nopții noul meu prieten LIam îmi spune tot ceea ce trebuie să știu despre sală, asigurându-mă că o să câștig masă musculară repede.
Lucru care e bun pentru că sunt pregătită pentru revenirea mea.
___________________________
Îmi pare rău pentru întârzirerea uriașă,doar că am avut o căruță de chestii pe cap.....și ca o retardată am uitat că nu am tradus tot capitolul 8....așa că nu am putu traduce.Scuze
(Editat)