Capitolul 30: Tristă
Un ciocănit puternic la ușa mea mă trezește. Era bine trecut de 2 dimineața,când într-un final am adormit și acum este opt dimineața. Îndoiala mea în legătură cu reația mea cu Liam nu mi-a părăsit mintea,totul datorită șefului meu idiot.
Știu că trebuie să mă dau bătută în legătură cu Harry. Este evident că nu este pregătit pentru o relație reală. Mă îndoiesc că înainte el a avut o iubită reală. Liam este mai bun pentru mine, și chiar dacă este mai mic decât Harry este de două ori mai matur.
Mă împiedic de pat și îmi pun halatul,împleticindu-mă să deschid ușa. Când o deschid sunt un pic surprinsă să îl văd pe Liam stând cu două cafele în mâini
"Bună dimineața" Zâmbește spre mine "Ți-am cumpărat cafea"
Mă uit la el pentru o secundă,nesigură cum să mă simt fără machiaj și păr care arată ca un cuib de păsări. Dar din nou,el m-a văzut după ce am terminat exercițiile,așa că bănuiesc că nu mai contează așa de mult.
Când nu răspud,Liam oftează "Lasă-mă să intru Leah. Arăți ca și cum ai avea al dracului de nevoie de niște cafea"
"Am crezut că se presupune că tu trebuie să fi drăguț cu mine" Spun într-un final,făcându-i loc ca să poată intra în apartamentul meu. Mă strâmb când observ lucrurile mele aruncate pe canapea,de unde le-am arucat cu o noapte în urmă. Liam nu pare să se supere,chiar dacă el se pune simplu la mica mea masă și gesticulează spre scaunul de lângă el.
"Sunt drăguț.Doar spuneam" Spune inocent și îmi dau ochii peste cap. El îmi dă cafeaua și o accept cu plăcere,sorbind și aproape îmi frig limba în proces.
"E fierbinte" Liam îmi spune cu un zâmbet.
"Nu mai spue,Sherlock" Murmur pentru mine și el râde. E cam ciudat să îl am pe Liam aici,în bucătăria mea,dar el este iubitul meu acum. Asta este ceea ce se presupune că fac cuplurile.
"Ai dormit bine?" Liam întreabă părând îgrijorat. El este așa de dulce și drăgăstos și acel tip de perfecțiune.(Mooorrr,cred că așa gândește și Sophia.Bine....chiar așa e) Cine nu ar ieși cu el,serios?
"Um...nu chiar" Oftez. Sorb iarăși din cafea și slavă domnului că acum s-a mai răcit și nu îmi mai pot frige limba. Liam se încruntă la mine.
"De ce nu?" Întreabă.
"Doar un pic zăpăcită de la călătorie" Mint rapid.
"Călătoria ta a fost acum mai bine de o săptămână" Râde.
Râd nervoasă la el "Sunt foarte sensibilă"
Nu sunt sigură dacă mă crede sau nu,dar sunt fericiă că Liam nu mai pune întrebări. În schimb întreabă, "Ce vrei să faci azi?"
"Ce?"
"Ce vrei să faci azi?" Repetă. "E sâmbătă,sunt iubitul tău și vreau să fac ceva cu tine,înafară de exerciții" (Dacă e vorba de 10 inch mă bag și eu )
"Facem și alte lucruri pe lângă exerciții" Spun în timp ce îmi strâng părul într-o coadă. Fire de păr continuând să îmi cadă pe ochi și chiar este enervant.
"Gen?" Liam întreabă.
"Ei bie...o dată am fost la pizza"
"O dată"
"Îmi place să fac exerciții,și ție la fel" Ridic din umeri ca și când ar fi un lucru normal ca un cuplu să facă exerciții împreună mereu.
"Ei bine,dacă chiar vrei să exersezi,sexul arde peste șaizeci de calorii" (Wooo,am avut dreptate cu 10 inch? o.O )
Aproape mă înec cu cafeaua și îl lovesc pe braț în timp ce el isbucnește în râs "Doar glmeam" Se scuză,încă chicotid.
"Ar fi bine" Pretind să fiu supărată și mă uit la el,dar el doar își aduce scaunul mai aproape și așa fața sa este exact în a fața mea. El zâmbește repede înainte să își preseze buzele pe ale mele într-un sărut rapid dar gentil.
"Du-te să faci duș și să te pregătești" zâmbește sărutându-mă din nou repede "Te voi aștepta".
"Okay" Zâmbesc la el,dar în ciuda eforturilor sale drăguțe,inima mea este încă tristă.
Buzele sale îmi amintesc de cât de mult îmi lipesc săruturile lui Harry. Și asta este ceva la care nu trebuie să mă gândesc.
++++++++++++++++++
"Gata?" Louis întreabă,sprijinindu-se de tocul ușii de la biroul meu. Mă uit din când în când la telefonul meu și înapoi la e-mailul pe care tocmai am început să îl scriu.
"Um,nu chiar" Admit. Mai sunt încă câteva minute până la pauza noastră de prânz și chiar trebuie să termin asta.De asemenea, am pus la cale un plan minunat în timpul cafelei mele de dimineță și trebuie să îl perfecționez ca să poată funționa.
"Atunci voi aștepta" Spune,punându-se pe scaunul care este lângă masa mea. El se uită la mine cum pretind că termin e-mailul.
Desigur că este ziua în care Renee întârzie. Aveam de gând să îi dau mesaj în această dimineață despre ideea mea genială,dar timpul a zburat. Îmi ridic ochii să îl văd pe Louis uitându-se la mine. El zâmbește și eu tușesc nervoasă.
"Și,cum sunt lucrurile...știi tu,cu Harry?" Mă întreabă și îmi duc ochii înapoi la ecranul calculatorului.
"Um,actualmente ies cu altcineva acum" Mă cofesez uitându-mă la cursor. Las acea parte în care m-am culcat cu Harry și apoi el a fugit când l-a văzut pe Liam în aeroport. Louis nu trebuie să știe toate detaliile siropoase.
"Prea rău" Louis simpatizează,chiar dacă el nu pare să fie prea afectat de asta. Oftez și ies din e-mail. Nu pot să mă concentrez acum.
"Este în regulă.Sunt fericită acum" Mint.
Slavă domnului,Renee bagă capul pe ușă și mă salvează de la alte întrebări de la Louis. Când îl vede pe șeful ei stând aici,zâmbetul ei scade și se uită la mine cu trădarea clară în ochii ei.
"Oh doamne,Renee" Mă pălmuiesc pe frunte dramatic "Am uitat să îți zic că Louis m-a invitat la masă. Ști,chiar trebuie să termin...de ce nu o iei pe Renee în schimb?"
"Ești sigură?" Louis se încruntă "Am putea aștepta și toți trei am putea merge să mâncăm împreună.
"Cred că va dura o vreme. Mai bine mergeți fără mine" Oftez și scutur din cap ca și cum aș avea cinci sute de e-mailuri de scris în schimbul unuia.
"Okay" Spune,întorcându-se către Renee,care este încă nemișcată în ușă. "Cred că suntem doar noi,atunci"
"Super.Putem lua mâcare chinezească?"
În timp ce cei doi ies din biroul meu,o încrurajez pe Renee când Louis nu se uită. Ea îmi dă o privire ciudată și un zâmbet inconfortabil ca și răspuns,înainte să îl urmeze.
"Aș spune că ăsta a fost act demn de Oscar" Harry rânjește și intră în biroul meu. Ridic brațele la piept și mă pun pe scaun,încruntându-mă la el.
"Jur că mă urmărești" Spun.Iar el se întinde după o pralină de ciocolată pe care le țin pe masa mea,dar îi pălmuiesc mâna.
"Se întâmplă ca biroul meu să fie exact lângă al tău și vorbeai neobijnuit de tare" Ridică din umeri. Îmi dau ochii peste cap și redeschid emailul,determinată să termin chestia asta stupidă.
"Mă rog"
"Ce e aia?" Harry arată spre semnul de pe gâtul meu,privirea sa devine mai rece "Iubărețul ți-a făcut o vânătaie? Este așa anii 1980"
"Okay,în primul rând" Mă rățoiesc,ridicându-mă de pe scaun "Numele lui este Liam,nu iubăreț. În al dolea,m-am frip cu ondulatorul"
"Sigur" Își dă ochii peste cap. Desbat dacă să îi arăt degetul din mijloc,dar decid împotriva și mă întorc la e-mailul meu. Am încercat să îl ignor și așa va prinde mesajul să mă lase,dar în schimb el se așază unde stătea Louis cu câteva minute în urmă.
Harry desface cutia de pralie din nou,dar sunt prea ocupată să tastez ca să îi îndepărtez mâna. El se încruntă când vede că sunt rămase doar câteva praline inăuntru "Ce s-a întâmplat cu astea?"
"În ultima vreme,nu am avut timp să mai fac" Spun,într-un final terminâd e-mailul.Apăs trimitere și mă întorc ca să întâlnesc privirea șefului meu.
"Ce ai făcut de ai fost așa ocupată?" Harry murmură,distanța evidentă în tonul său.
"Ești așa pervers" Mijesc ochii "Spre deosebire de tine,nu petrec fiecare secundă din timpul meu liber să fac sex"
"Tu și Liam-"
Oftez când îl readuce pe iubitul meu încă o dată. De fapt, tot ceea ce am făcut cu Liam a fost să ne sărutăm. Nici nu ne-am giugiulit. Sâmbătă m-a dus la zoo și chiar dacă a fost o întâlnire drăguță,amândoi am fost atât de obosiți după,încât abia ne-am sărutat de noapte buna.
"Ai putea să te oprești din a mă întreba de relația mea? Și pentru informarea da,nu. Nu am făcut"
O pauză ciudată se așază între noi,iar fața lui Harry devine ușor roșie. Mă uit înapoi la calculatorul meu,încercând să nu îi întâlnesc ochii.
"Oh" Spune într-un final "Okay."
Îl aud ridicându-se de pe scaun și îl aud plecând,mă uit la ecraul calculatorului întregul timp. O dată ce știu sigur că a plecat,oftez și îmi dau părul de pe față.
Trebuie să mă opresc din a mă gândi la el. Acum îl am pe Liam,care îmi aduce cafea dimineața. Liam,care râde la glumele mele,chiar dacă nu sunt amuzante. Liam,care este bun pentru mine.
"Uită-l" Îmi comand cu voce rece "Liam este bun.Liam este minunat"
Chiar dacă spun aceste cuvinte cu voce tare,știu că nu am convins pe nimeni. Sunt cu el de o săptămână și nimic nu s-a schimbat. Cred că sunt chiar,mai nefericită pentru că urăsc faptul că Liam a făcut tot ceea ce vreau ca un tip să facă,dar totuși nu pot fi fericită cu el.
Din senin,calculatorul meu piuie cu un e-mail nou,trăgându-mă din gândurile mele miloase.Mă uit la ecran și clipesc încercând să mă uit la numele din fața mea.
Trebuie să am halucinații. Acesta este singura explicație,pentru că nu este nici o modalitate în care pot citi numele din fața mea. Nu este nici o modalitate în care ar putea afla unde lucrez acum. Nu este nici o modalitate în care el a făcut rost de e-mailul meu.
Moseu-l meu este deasupra e-mailul necitit ,dar nu îl deschid de frica faptul că mi s-ar face rău. Am recitit numele expeditorului din nou,și de această dată nu este o greșală.
Un mesaj necitit,scrie.
De la Ryan Coleman.
_______________
Prea multe note,scuze=))))