Am sarit din pat inainte sa poata Cole sa ma prinda.
"Mai bine ai fugi, Jackie." a strigat el in timp ce eu ieseam din camera.
Se pare ca si eu si Cole suntem doi alergatori buni. El probabil e mai rapid ca mine, dar in casa pot ocoli mobila mai bine ca el. Am inceput sa chicotesc cand m-a incoltit in jurul mesei.
"Repede, Jackie, pe aici!" unul dintre gemeni a strigat spre mine deschizand usa. Nu puteam spune exact daca era Jack sau Jordan. Am sarit peste scarile terasei si am iesit in curtea din spate. Il puteam simti apropiindu-se. Sa ies afara a fost o mare greseala iar Cole m-a ajuns repede. Picioarele mele se apasau mai tare in pamant incercand sa fug mai repede.
"Te-am prins!" a ras Cole isteric. M-a prins de marginea tricoului si m-a aruncat la pamant. Am incercat sa ma ridic repede insa m-a impins din nou pe jos. "Nu pleci nicaieri." a suierat printre dinti si s-a urcat peste mine. Deodata mi s-a facut frica. Ochii lui Cole nu aratau nici o urma de gluma.
"Cole George Walter! Da-te jos de pe Jackie acum!" a tipat Katherine. Cole si-a inchis ochii frustrat. "M-ai auzit Cole? Acum!" a tipat din nou.
S-a aplecat si a soptit in urechea mea. "Terminam asta mai tarziu."
Am aflat ca Walterilor nu le e frica sa ma pedepseasca. Dupa ce au ascultat ambele povesti, Mr. si Mrs. Walter au decis ca si eu si Cole ar trebui sa fim pedepsiti pentru 3 saptamani. Fara televizor si fara prieteni. Sincer, nu ma asteptam la o pedeapsa asa lunga. Sunt oricum incantata ca si Cole a primit ceea ce merita. Aproape ca treceam cu vederea atunci cand am zarit-o pe Katherine ranjind dupa ce a intrat in camera lui Cole.
Mrs. Walter l-a dus dis de dimineata pe Alex la doctor pentru ca s-a trezit in mijlocul noptii bolnav.
"Imi pare rau, Jackie." a spus Nathan asezandu-se pe patul meu. Era dupa cina iar noi doar pierdeam timpul in camera mea. Probabil sunt mai apropiata de Nathan decat de oricare alt Walter. Eram incantata ca imi tine companie in prima mea zi de pedeapsa. "Daca as fi stiut."
"E ok." i-am spus eu pentru a milioana oara. Nu vrea sa inceteze sa isi mai ceara scuze.
"Esti sigura?" a intrebat el. L-am privit. "Bine, bine!" a spus el ridicandu-si mainile. "Deci, florile mov de pe usa sunt destul de bune."
Am pufnit in ras."Da, m-am gandit ca o sa iti placa."
"Chiar sunt. Imi aduc aminte de cele pe care le-ai cules de la lac, cand am alergat prima oara." a spus el zambindu-mi.
"La asta ma gandeam si eu." i-am raspuns. In fiecare dimineata cand alergam, Nathan si cu mine trecem pe la lacul inconjurat de levantica. Arata atat de dragut incat iau de fiecare data cate una." Deci, oricum." am spus eu schimband subiectul. "De ce a fost atat de suparat Cole?"
Nathan a devenit ciudat. "Alex nu ti-a spus?" a intrebat el.
"Nu, nu chiar. M-a cam evitat de la cina, acum ca stau sa ma gandesc."
"Oh," a spus Nathan.
"Ce?" am intrebat eu uitandu-ma la el." Ce s-a intamplat?"
"Nimic." a raspuns el scuturandu-si capul.
"Asta e rahat, Nathan. Stiu ca minti."
"Jackie, nu cred ca e treaba mea sa spun."
"Haide Nathan." m-am plans eu. "Eu ti-as spune. Te rog?"
Dupa cateva secunde de indurat cea mai buna fata de catelus a mea Nathan s-a lasat pagubas.
"Bine dar nimeni nu trebuie sa stie ca ti-am spus ."
"Da, sigur." am spus eu aproband din cap.
Nathan m-a privit pentru un moment dupa care a murmurat "Cole a spus ca esti a lui, asa ca e suparat pe Alex."
"Ce?" am intrebat eu confuza. Nathan a oftat dupa care a inceput din nou.
"Cand ai ajuns prima oara aici, Cole a spus ca esti a lui, dar cand te-a vazut cu Alex seara trecuta s-a enervat. Nu i-ai auzit tipand unul la celalalt dupa ce ai plecat?"
"Nu!" am spus eu fierband de nervi." Cine se crede el?" am sarit din pat si am iesit din camera.
"La naiba! Jackie vino inapoi. Doar o sa inrautatesti lucrurile." a strigat Nathan din urma mea.
Am deschis larg usa lui Cole fara sa bat. Statea in pat citind, fara tricou.
"Da?" a spus Cole sarcastic cand eu nu spuneam nimic. Baietii frumosi ar trebui sa fie obligati sa poarte tricou, m-am gandit eu.
"Cine naiba crezi ca esti?" am suierat eu.
Cole s-a apropiat de mine. "Ce vrei sa spui?" S-a intins sa inchida usa de la dormitor pentru a nu auzi toata lumea.
"Oh, stii exact la ce ma refer, Cole! Esti dezgustator. Sunt o persoana, stii, nu ceva pe care poti doar sa il numesti 'al tau' ! " am spus eu folosind ghilimele in aer.
"Ce?" a intrebat Cole incercand sa para confuz. Nu ma fraiereste pe mine.
"Pe langa asta, ai o prietena, fustangiule! " am spus eu impingandu-l de langa mine.
"Scuza-ma?" a spus el, ochii marindu-i-se.
L-am ignorat. " Si pe deasupra tuturor lucrurilor, tipi la Alex pentru ca stam impreuna?"
"Nu despre asta am vorbit aseara." a spus Cole.
"Oh serios? Pun pariu ca daca merg acum sa il intreb, o sa imi spuna adevarul."
"Ma indoiesc ca vrea sa vorbeasca cu tine." a spus Cole ranjind.
"Da, sigur." am spus eu nervoasa.
"Serios. Despre asta am vorbit aseara, despre ce persoana rea esti. Mi-a promis ca nu o sa mai vorbeasca cu tine. Ce ai facut azi m-a ajutat sa imi sustin punctul de vedere."
"Nu te cred." am spus incercand sa uit cum m-a evitat Alex dupa cina. Eu, o persoana rea? De unde chestia asta? Poate schimbarea lui de comportament are de a face cu Kelly?
"Du-te sa vezi." a spus Cole zambind si deschizand usa.
"Bine!" am spus iesind pe hol, mai nervoasa decat eram initial.
"Cine e?" a intrebat Alex dupa ce am batut la usa.
"Eu." am raspuns. A fost liniste pentru un moment dar apoi a deschis usa, doar putin.
"Ce vrei?" a intrebat Alex tinand usa ca sa nu pot sa intru.
"Nu pot sa vin doar sa vorbim?" am intrebat eu trista.
"Nu chiar acum, sunt ocupat."
"Cu ce? Ai fost bolnav toata ziua."
"Exact. Am teme de facut." a spus el incercand sa inchida usa.
"Alex, cine-i acolo?" am auzit o fata bombanind. Alex a oftat si a scos telefonul de la spate.
"Nimeni, Mary, linisteste-te." Pentru o secunda am fost socata. Dar apoi am realizat ceva.
"Dumnezeule, esti exact ca el!" am tipat dupa care am luat-o la fuga pe hol. Nu am mai stat sa vad fata lui cand a auzit ce i-am spus.
__________________