My life with the Walter boys & My life as a Walter boy-TRADUSA

Capitolul 24

Jackie era deja in hol cand eu am iesit din lift. Era imbracata pentru antrenament - colanti, bustiera, papuci de alergat - si isi intindea mainile.

"Ce se intampla?" am intrbat-o.

S-a uitat la mine si a zambit cand mi-a auzit vocea. "Mergem sa vedem cladirea Empire State, tii minte?"

"Serios? Pentru ca pare ca ma vei duce pe Planeta Fitness."

"Ma antrenez pentru maraton," a spus de parca asta ar fi explicat orice nelamurire.

"Grozav," am spus ezitant, "dar ce treaba are asta cu Empire State?". Chiar daca am mancat micul dejun aproape acum o ora, aveam o senzatie de gol in stomac. Aveam o presimtire ca deja stiam raspunsul la propria mea intrebare.

"O sa fugim pana acolo." a spus ranjind.

In nici un caz. Asta se presupunea ca ar fi sansa mea sa petrec putin timp singur cu Jackie, nu sa transpir. Daca voiam sa lucrez, ma duceam la sala sa ridic greutati.

"Esti nebuna?" am intrebat. "Asta ne va lua o vesnicie!"

"De fapt, sunt doar doua mile." a spus prinzandu-si parul in coada. "Vom ajunge acolo in cel mult 20 de minute."

"Poate tu vei ajunge in 20." am spus scuturandu-mi capul. "Eu nu m-am antrenat ca tine. Asta o sa ma omoare."

"Haide, Cole. Ce s-a intamplat cu jucatorul de fotbal pe care il cunosteam? S-a umflat putin in timpul facultatii?" a glumit si m-a piscat de burta.

M-am incruntat. "Ba nu." am spus ridicandu-mi tricoul. "Vezi? Tare ca piatra."

"Pai, atunci ar trebui sa poti alerga doua mile." Jackie si-a prins glezna si si-a intins piciorul. "Dupa ce ajungem in varf, m-am gandit sa mergem la restaurantul meu preferat sa punem la loc tot ce am dat jos. Servesc cei mai buni burgeri."  A zambit la mine de parca urmam sa facem ceva de-a dreptul uimitor, ca o vacanta sau o intalnire cu celebritatea noastra preferata.

Si chiar daca entuziasmul ei era dragut, pe mine nu ma atragea ideea. "Sunt perfect cu grasimea mea. O sa iau un taxi si o sa mananc burger."

"Oh, haide. Te rog, Cole?". Jackie s-a uitat la mine cu ochii ei frumosi albastri si n-am putut rezista.

"Bine," am mormait. "Dar tu platesti pentru burger."

"De acord."

***

"Cred ca o sa mor," am oftat cand am ajuns in fata celei mai faimoase cladiri din New York. Mi-am pus mainile pe genunchi si am incercat sa-mi recapat suflul. Dumnezeule, a fost un chin de antrenament.

"Oh, haide." a raspuns Jackie. "Nu a fost atat de rau."

Dupa ce am mai luat cateva guri de aer, m-am indreptat. "Spune persoana careia ii place sa alerge." Plamanii mei erau inca in flacari, si simteam ca o sa ma prabusesc. 

Ea doar a ras si a deschis usa.

Dupa ce am platit pentru bilete si am asteptat la coada 10 minute, am intrat intr-un lift care trebuia sa ne duca sus. Jackie nu parea sa dea importanta ca suntem transpirati, dar mie imi parea rau pentru oamenii care au intrat cu noi. 

"E bine ca am ajuns aici mai devreme." a spus Jackie cand liftul a inceput sa se miste. "In zilele ocupate, trebuie sa astepti ore ca sa urci."

Cursa pana sus a fost rapida, si in mai putin de un minut, usile metalice s-au deschis la etajul 80.  Aproape m-am speriat cand Jackie m-a luat de mana si m-a tras printre standurile de cadouri.

"Pe aici," a spus tragandu-ma spre scari.

Am mormait. "Nu m-ai torturat destul?"

"Inceteaza sa mai fii un bebelus."a spus. "Sunt doar 6 seturi de scari, si nu vreau sa astept la rand pentru platoul de observare."