🖤8🖤

1.1K 73 11
                                    

Am ajuns sub un pod,un pod foarte întunecos și urât,exact că viața mea..
Eram singură, căutăm un loc unde să pot dormi, pentru că eram sigură că deja era trecut de miezul nopții,iar eu eram foarte obosită.

Am ajuns sa dorm pe sub poduri din cauza unor nemernici care mai făcut să sufăr timp de 2 luni. În 2 luni am suferit cât poate o persoana sa sufere toată viața sa.

Găsisem un carton destul de mare,așa că am decis că în seara aceasta voi dormi pe el...

Stăteam în mijlocul străzii și plângeam. Plângeam din cauza unui dobitoc care a dat cu mașina peste persoana pe care o iubesc cu adevărat,persoana care mă făcut să râd și să plâng,care mereu a fost lângă mine și ma îndrumat,care mi-a găsit o școală bună și care mereu a avut încredere în mine...

" Te rog! Te rog deschide ochii și vorbește cu mine!! Te rog spune-mi că ești bine și hai acasă!!" spune-am printre lacrimi-le care curgeau pe obrajii mei umezi.
" Să sune cineva la salvare!! Va rog!! Chemați o ambulanță!! Nu vreau sa moara! Trebuie să rămână cu mine aici!!
Ajutor vă rog!!"

M-am trezit toată transpirată și plânsa.
Despre cine vorbeam? De ce plângeam? Ce fel de accident? Cine e acea persoana?

Aish!! E doar un vis! De ce mă întreb atâtea lucruri la care sută la sută nu voi avea nici un răspuns,pentru că e doar un vis!

M-am sculat de pe acel carton și am plecat de sub acel pod,care era destul de înfricoșător.

Vedeam răsăritul soarelui,era așa de frumos. Pe stradă nu era nimeni,nici un om,nici un câine.

Mi-e foame și mi-e sete. Mergând pe drum văd diferite buticuri unde știu sigur că se află și ceva mâncare.

Aish! Vreau înapoi la orfelinat,acolo îmi era mult mai bine,acum am ajuns să umblu singură pe străzi și să trăiesc de pe o zi pe alta.

Peste 2 zile:

Au trecut deja 2 zile de când nu am mai mâncat și nu am mai băut nimic. Acum mă aflu sub același pod întunecos și urât.

In aceste zile am devenit mult mai slabă de cât eram,chiar îmi simțeam și oasele.
Gâtul și gura îmi erau uscate. Eram slăbită și nu aveam nici o putere cu care as putea sa mă mai ridic de acolo.

Hainele mele erau un dezastru total. Miroseau și erau pline de noroi și praf.

Sub acel pod eram doar eu cu mine,și nimeni alt cineva.

Am decis să îmi adun toate forțele rămase în mine și să merg să găsesc ceva de mâncare, măcar dacă este ceva în coșul de gunoi... Aish cum am ajuns! Vreau sa mor mai repede și să scap de toate chinurile astea!

Am inceput sa mă țin de tot ce găseam...eram amețită, simțeam cum picioarele mele devin din ce in ce mai moi,astfel eu nu mai putând să stau pe ele. Simțeam cum toată lumea se învârte odată cu mine...negru...

X pov:

Eram în mașină și mă grăbeam să o găsesc, dar parcă a intrat în pământ. Acel aparat a arătat că e aici,pe aceasta stradă sau ceo fi ea. Mergeam în cet cu mașina și mă uitam prin împrejurimi, până am dat de o fata care era leșinată pe jos. Am oprit repede mașina și am mers la ea că sa o ajut.

FURATĂ DE  7 ORI ~J.J.K~Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum