Cum sa ne comportam pe Wattpad

O casa nu este niciodata goala

Exista un subiect atat de bine inradacinat in majoritatea culturilor, incat o gramada de legi, principii si moralitati se bazeaza in totalitate pe el. Se regaseste in cultura din prezent si in cea din trecut, precum si in reclamele care ne sunt varate in faza zilnic.

Vorbesc, bineinteles, despre iubire.

Gandeste-te la cantecele pe care le asculti, filmele pe care le vezi: iti garantez ca majoritatea actiunii este cauzata de, sau se invarte in jurul iubirii. De exemplu, in "Die Hard": crezi ca McLane ar fi trecut prin atatea pentru cineva necunoscut? Dar de revenirea lui Gruber in Die Hard 2, ce spui? Este mereu vorba despre iubire.

Din punct de vedere al legii, gandeste-te la cei care poarta cu ei arme pentru a se proteja pe sine dar si pe cei dragi, si posesiunile lor. Este ca si cum ai spune ca daca iubesti ceva (cineva), poti omara pe orice indrazneste sa ameninte acel ceva (cineva). Destul de infricosator.

Dupa cum stiti cu totii, iubirea este o nebunie. Este complexa si multidimensionala. Deci intrebarea mea catre voi este: de ce trateaza majoritatea povestilor doar un singur tip de iubire? Si anume, cea romantica, intima.

Ce s-a intamplat cu iubirea neimpartasita? Dar cu cea platonica? Iubirea de parinti, de frati, de surori, de prieteni din copilarie, etc?

Personal, eu cred ca iubirile platonice sunt mult mai interesante, deoarece sunt mai de durata in ochii mei. Una din patru casnicii se incheie cu divort dupa cinci, zece ani. Dar daca iti iubesti fratele, si el te iubeste pe tine, acea relatie dureaza. In speta pentru ca este vorba despre familie. Oricat de groaznica ar fi familia, ea este totusi familie. Adica, ai trait cu ei sub acelasi acoperis ani de-a randul. Dupa tot acel timp, fie ai ajuns sa-i iubesti pe membrii familiei, fie sa-i urasti. Indiferent de sentimente, ar fi o legatura greu de rupt.

In sesenta, poti sa urasti un membru al familiei, dar sunt sigura ca iti iubesti familia. Este o iubire diferita, complexa, si schimbatoare, pentru ca fiecare membru al familiei se schimba o data cu trecerea timpului, sub diferite influente. 

Si totusi, acestui tip de iubire ii sunt alocate doar pasaje secundare, mentiuni vagi, in majoritatea cartilor, sub forma unei imbratisari lungi, cateva lacrimi varsate, dar nimic profund. 

Majoritatea oamenilor vor avea parte de cateva (poate una singura, poate mai multe) iubiri romantice de durata, dar gandeste-te cate relatii platonice ai. Discrepanta este zguduitoare. Mai ales pentru ca avem tendinta de a fi definiti si a ne lasa influentati de relatiile platonice, in egala masura, sau chiar mai mult decat de relatiile intime. 

Deci, ce parere ai? De ce sa nu tratam si subiectul iubirii platonice ca subiect principal al unei povesti?