Ciel pov
Inca eram in gradina. Linistea s-a lasat asupra noastra.
Ciel:Vrei sa te da in leagan?
Haruka:Uh...sigur.
Ciel:Ceva te deranjeaza?
Haruka:Nu. Doar ca inca nu mi-am revenit din ce s-a intamplat mai devreme. M-ai luat prin surprindere.
Ciel:Scuze!
Ne ducem si ne dam in leagan, apoi mergem si culegem flori. Haruka impleteste o coronita din flori si mi-o pune pe cap.
Ciel:Cum poti face asa ceva? Eu nici nu pot sa indoi o floare fara sa se rupa.
Haruka incepe sa rada.
Ciel:Nu mai rade!
Haruka:Scuze! Scuze! Vino mai aproape de mine. Te voi invata cum sa faci o coronita din flori.
Timp de 3 ore incerc sa fac o coronita. Intr-un final reusesc. Deja soarele apusese, iar luna ii luase locul pe cerul instelat.
Ciel:Am reusit!!!! E foarte greu!!
Haruka:Esti tu nepriceput!
Ciel:Florile sunt devina! Unele au tulpina prea groasa, altele prea subtire, iar trandafirii au spini.
Haruka:Nu mai dat tu vina pe flori pentru ca esti un conte care nu se pricepe la aproape nimic!
Ciel:Ce ai zis!!?
Haruka:Nimic!
Ciel:Te voi pedepsi pentru vorbele tale!
Haruka:Eh? Ciel...stai...
Nu mai apuca sa zica nimic, caci sar pe ea, doborand-o la pamant cu mine deasupra ei.
Haruka:*roseste*Ciel....
Ciel:Esti gata sa fi pedepsita?
Haruka:Ciel! Da-te jos!
Ciel:Nu vreau!*incepe sa o gadile*
Haruka:*rade*Ciel, opreste-te!
Ciel:Nu pana nu spui ca iti pare rau pentru cea ce ai zis.*continua sa o gadile*
Haruka:Nu e vina ca nu poti tu sa accepti adevarul!
Ciel:*o gadila mai repede*
Haruka:*rade*Bine, bine! Imi pare rau pentru cea cea am spus!
Ciel:*se opreste* *o saruta pasional* * se da jos de pe ea si o ajuta sa se ridice*
Haruka:*se scutura* Acum ce facem?
Ciel:Mai vreau sa-ti arat ceva! Vino!
O iau pe Haruka de mana si o duc la un perete din trandafiri. Dau niste tufe din apropiere laoparte, lasand la vedere un tunel. O indrum pe Haruka sa ma urmeze prin tunel, ajungand la un mic lac ce era atins de lumina lunii.
Haruka:E....superb!
Ciel:Vrei sa dansam?
Haruka:Bine!
O trag mai aproape de mine si incepem sa dansam vals. O vad pe Haruka cum roseste slab. Zambesc duios. Ne oprim din dansat si o sarut apasat. Nu mai voiam ca acel sarut sa se termine, dar a trebuit sa ne despartim din cauza lipsei de aer.
Haruka:Ar trebui sa mergem! Ceilalti o sa isi faca griji daca mai stam mult.
Ciel:Asa este.
O iau de mana si mergem catre iesire. Ne intoarcem prin tunel, avand grija sa il acoperim apoi ne indreptam catre iesirea din gradina. Haruka se opreste pe loc. Se uita putin in gol. Ma uit la ea, dar nu spun nimic. Se uita la luna, apoi in jur, apoi la mine. Zambeste. Un zambet cald, care ar topi inima ori cui.
Haruka:Iti multumesc, Ciel! Iti multumesc ca mi-ai aratat acest loc magic.
Ciel:Ma bucur ca iti place.
Haruka pov
Itu multumesc, Ciel, pentru tot ce ai facut pentru mine. Iti multumesc ca nu ai renuntat niciodata la mine si ca a fost mereu acolo cand aveam nevoie. Iti multumesc ca mereu te-ai ingrijorat pentru mine si ca mereu m-ai salvat de pericole. Mereu mai facut sa zambesc, in orice moment, ori cat de greu si dureros ar fi fost el.
Voi deveni mai puternica si te voi apara. Pana atunci, tot ce pot sa fac este sa ma sacrific pentru fericirea ta si pentru cateva momente ca cel din seara asta.
Autor pov
Dupa seara aceea, Haruka nu a mai zambit cu caldura, duiosie sau fericire. A zambit de cat fals.
BINABASA MO ANG
Kurioshituji Fanfiction
FanfictionAceasta lume e plina de mistere, iar fiiecare are misterul propiei sale vieti de rezolvat. Ciel impreuna cu o fata pe care destinul o aduce impreuna trebuie sa rezolve impreuna un mister care le schimba viata.
