Kurioshituji Fanfiction

Capitolul 29-,,Sa mergem acasa"

Haruka pov
Haruka:Lia, iti multumesc.
Lia:Pentru ce anume?
Haruka:Pentru ca esti aici. Ma bucur ca te-am cunoscut.
Lia:Si eu ma bucur. Pana acum eram singura, fara nimeni alaturi de mine. Uneori credeam ca e din cauza puterilor mele. Credeam ca pentru ca sunt o vrajitoare, nimeni nu vrea sa se apropie de mine. Am crezut ca sunt singura vrajitoare si astfel am crezut ca voi muri singura in acest altar. Dupa am descoperit ca mai exista o vrajitoare si am vrut sa fiu cu ea. Mi-a fost teama la inceput, dar acum, nu mai sunt singura. Te am pe tine.
Haruka:Lia...eu...
Ciel:Haruka!!! Unde esti!?
Haruka:Cum m-a gasit?
Lia:Cine?
Haruka:Ciel. Cel pe care il iubesc.
Lia:Tsk. Cred ca au descoperit locul in acele secunde cand ti-ai eliberat vraja.
Earl:Haruka! Vino incoa si hai sa vorbim.
Haruka:Ce ma fac?
Lia:Atata timp cat esti aici nu te vor gasi.
Ciel:Haruka!!

Ciel pov
Tsk. Unde este fata aia. La naiba! Incerc sa intru in manastire, dar nu pot.
Ciel:Haruka! Daca esti inauntru, iesi de acolo! Vreau sa vorbim. Nu plec fara tine.
Lia:*iese din manastire*Te rog sa nu mai tipi asa. Este un loc sacru.
Ciel:Cine naiba esti?
Lia:Numele meu este Lia.
Ciel:Cum de tu ai putut sa intri?
Lia:Pentru ca nu oricine poate intra!
Ciel:Ai vazut o fata blonda cu ochi albastri ca ai mei cam de aceeasi varsta si inaltime ca mine?
Lia:Nu. Nu am vazut. Imi pare rau, dar nu te pot ajuta.
Ciel:La naiba! Nu o voi mai gasi niciodata! Mai bine m-as duce si m-as impusca.

Haruka pov
Stateam si asteptam ca Lia sa vina inapoi, cand aud ce spune Ciel. Nu, nu asta am vrut.
Haruka:*iese din manastire*Nu! Nu vreau sa mori!
Ciel:Haruka!
Lia:Doi porumbei, ce sa mai.
Haruka:Scuze, Lia.
Lia:Nu ma pot pune cu dragostea.
Ciel:Haruka! Te-am cautat peste tot. Vino cu mine inapoi la conac! Vom incepe totul de la capat.
Haruka:Ciel, eu...nu pot.
Ciel:Te rog! Te iubesc! Nu ma lasa singur!
Earl:*vine la ei*Haruka! In sfarsit te-am gasit.
Haruka:Earl...si tu?
Earl:Normal. Nu stii cat de ingrijorat sunt toti. Vino acasa.
Haruka:Dar va voi rani din nou.
Ciel:Cand ne-ai ranit. Tu ai fost mereu cea ranita.
Haruka:Da, dar mereu ma est acolo sa ma salvezi. Mereu te pui in pericol pentru mine. Nu mai vreau asta, dar nu pot face nimic pentru ca sunt prea slaba.
Ciel:Daca asta e problema te voi ajuta sa devi mai puternica! Dar te rog, te implor, intoarce-te acasa.
Earl:Nu mai fi asa lasa si treci odata acasa, Haruka! Problema nu e faptul ca esti slaba, problema me ca ti-e frica! Ti-e frica sa incerci sa fi puternica. Nu ai deloc incredere in tine.
Haruka:Earl...
Earl:Daca incredere in noi, vino aici!
Lia:Haruka, te cunosc de doar o luna, dar am vazut cat de puternica esti. Nu esti slaba, iti trebuie incredere. Nu inteleg prea bine ce se petrece, dar mai bine te-ai duce cu ei.
Haruka:*sta cateva secunde fara sa se clinteasca, apoi sare in bratele lui Ciel si Earl* *incepe sa planga* Imi pare rau. Imi pare asa rau ca am plecat si ca v-am facut atatea griji.
Ciel:Ma bucur ca ai revenit. Sa mergem acasa.
Haruka:Bine.*isi sterge lacrimile*
Earl:Hei, tu, cum te numesti?
Lia:Sunt Lia.
Earl:Vrei sa vi cu noi?
Lia:Daca imi este permis, da.
Ciel:Atunci sa mergem.

Lia pov
Plecam de acolo. Eu stau mai in spate de ceoi doi gemeni si Haruka, iar in fata noastra era un majordom demon, numit Sebastian. Haruka se departeaza de baieti si vine la mine.
Haruka:Cum ramane cu altarul?
Lia:Nu se va intampla nimic. Nimeni nu poate sa intre in el, asa ca va ramane o simpla manastire veche ca pana acum.
Haruka:Ma bucur ca esti cu mine.
Lia:Si eu. In plus, te pot proteja de acea persoana care te ranea acum.
Haruka:Multumesc!
Lia:Cu placere!