Kurioshituji Fanfiction

Capitolul 31-Grădina Secretă

Haruka pov
A doua zi m-am trezit înaintea lui Earl. M-am dus în camera mea. Mi-am luat niște haine și două prosoape, fiind atentă să nu o trezesc pe Lia.
După ce am luat tot ce îmi trebuie m-am dus în baie, am încuiat ușa și am dat drumul la apă. Mi-am dat josul hainele murdare de sângele propiu, ce s-a scurs din mine aseară.

Am intrat în cadă și am început să curăț sângele uscat de pe corp.
După ce termin cu mine, încep să curăț hainele murdare, apoi le pun la uscat.
Ies din baie, observânt că Lia se trezise.
Lia: Haruka! Ce faci aici?
Haruka: Mi-am făcut o baie.
Lia: Pari puțin tristă! S-a întâmplat ceva?
Haruka: Nu! Sunt doar puțin obosită. M-am culcat târziu. Mă duc să pregătesc micul-dejun.
Lia: Vin și eu. Stai să mă schimb.
După ce Lia se schimbă într-o rochie de a mea, mergem jos și pregătim micul-dejun.
Timpul trecuse rapid, așa că atunci când am terminat toți erau deja la masă.
Lia se așează la masă, în stânga lui Earl, iar eu între cei doi gemeni.
Ciel: Earl! Vreau să o ajuți pe Lia. Mergi cu ea în oraș ca să-și aleagă noi rochii. Nu poate să poarte doar hainele Harukăi.
Earl: De ce eu, Ciel? De ce nu o trimiți pe Lizzy. Se pricepe mai bine.
Ciel: O rugasem, dar a zis că are ceva de făcut.
Earl: Bine. Haruka, vrei să vi cu noi?
Haruka: Eu...
Ciel: Nu poate să vină. Avem ceva de făcut.

După ce am mâncat, Earl și Lia au plecat în oraș, iar restul s-au dus unde aveau treabă.
Ciel mă trage afară din conac, până în grădină. Ne oprim în fața unui gard plin de ierburi. Ciel scoate o cheie pe care o introduce într-o gaură aproape invizibilă din gardul ce se dovedește a fi o ușă. Ciel mă trage înauntru, apoi încuie ușa.
Mă uit în jur. Era minunat. Era o micuță grădină, plină cu flori. Acolo se mai afla și un copăcel, care susținea un leagăn.
Ciel: Îți place?
Haruka: Da.
Ciel: Nu spune nimănui de acest loc. Este un secret.
Haruka: Bine. Nu spun.
Ciel: Îmi pare rău.
Haruka: Pentru?
Ciel: Nu trebuie să te prefaci! Știu că tu și Earl ați....
Haruka: Oh. Stai calm. A fost blând.
Ciel: Mă bucur, dar asta nu schimbă cu nimic faptul că te-am lăsat în ghiarele lui.
Ciel se pune în genunchi în fața mea.
Ciel: Te iubesc mai mult decât orice pe lume. Mi-aș da viața ca să o protejez pe a ta. Îmi poți tu, te rog, ierta greșeala?
Haruka: Normal că pot. Acum ridicăte.
Ciel: Haruka. Știi că te iubesc mai mult decât orice pe lume.
Haruka: Da, știu. Și eu te iubesc și țin la tine mai mult decât la propia-mi viață.

De aceea mă las mereu torturată. Din cauza iubirii pe care ți-o port.

Ciel: Haruka. Poate că suntem încă prea mici ca să ne căsătorim, dar măcar putem să fim logodiți.
Haruka: Dar nu putem să ne logodim! Doar părinții noștri puteau face asta.
Ciel: Am rezolvat asta!

Ciel scoate din haină o hârtie. Era un act de logodnă, semnat de regină și de el.

Haruka: Dar...cum?
Ciel: Am metodele mele. Tot ce trebuie să faci este să semnezi și tu, iar noi doi vom fi logodiți.

Ciel scoate o pană din haină și mi-o întinde. Se pare că era pregătit. Semnez documentul, apoi bagă la loc pana și hârtia.

Scoate din buzunarul hainei o cutiuță. O deschide. În ea se aflau două inele argintii cu diamante albastre precum noaptea.

Ciel: Unul e pentru mine, iar celălalt pentru tine. Voiam să ți-l dau când te cer de soție, dar din cauza întâmplărilor, ți-l dau de acum.

Ia unul dintre inele și mi-l pune pe deget. Iau și eu cel de-al doilea inel și il pun pe deget.

Ciel: Acum pot arăta că îmi aparți.
Haruka: Ciel. Nu trebuia să faci asta! Deja eram a ta.
Ciel: Dar voiam să pot arăta tuturor, iar acum pot.

Îmi dau câteva lacrimi de fericire, dar și de tristețe, căci nu mă pot bucura din plin de acest moment. Ciel mă sărută pasional. Îi răspund la sărut.

Ne despărțim după ceva timp.
Ciel: Îți mulțumesc, Haruka!
Haruka: Pentru ce anume?
Ciel: Pentru că ai apărut în viața mea. Fără tine nu ar mai fi fost la fel. Mi-ai dat un motiv ca să traiesc, pe lângă răzbunare, dar m-ai și făcut mai puternic.
Haruka: Eu ar trebui să-ți mulțumesc. Dacă nu ai fi fost tu, aș fi fost moartă acum.

Poate că voi trece prin momente grele. Mult mai grele ca până acum. Dar nu voi renunța. Mereu voi avea dragostea noastră alături.

AlexandraDanielaDoro