𝐥𝐢𝐭𝐭𝐥𝐞 𝐲𝐨𝐨𝐧𝐠𝐬

14

CAPITOLUL PAISPREZECE

Trecură câteva zile de la discuția celor doi și totul revenii la normal. Incepeau din nou sa iasă împreuna, ca niște prieteni buni, ceea ce-l făcea un pic pe Yoongi dezamăgit. Voia sa fie mai mult, dar stia ca trebuia sa o ia ușor pentru a începe o relație adevarata. Plus, Jimin nu prea părea pregătit de asta. Cel mic se gândise de câteva zile daca ar fi mai bine sa se mute cu blondul înapoi sau sa rămână cu fratele sau. Se simtea bine cu JiHyun și râdeau de fiecare data când se vedeau, chiar și fără niciun motiv.

JiHyun observase schimbarea de stare brusca a fratelui sau dar decise sa-i lase intimitate și sa aștepte ca el sa-i spună. Era mult mai fericit și desigur, mult mai sigur pe el. In seara asta decisese ca avea sa-i spună lui Jimin unde fusese plecat in fiecare seara, poate in așa fel spunându-i și el la rândul lui de ce era așa de fericit. Cel mare nu era acasă și nici nu stia unde anume era, dar îi trimisese un mesaj spunându-i ca va ajunge in câteva minute, iar el se apuca de o ora sa facă cina ceea ce era perfect. Aranja masa și se așeza, așteptându-și fratele.

"— De ce am-" cel mare intra pe usa și se opri când își vazu fratele la masa. Era prima data când JiHyun făcea mâncare și nu comanda. Se vedea ca el o făcuse având in vedere teancul de vase ce stătea sa cada din chiuveta și faptul ca arata destul de obosit. Stia ca obosea repede, dar sa faci niște friptura nu te aduce la așa o fata rosie. "— Ok.." se îndrepta spre masa și se așeza, acum fiind fata in fata cu JiHyun. "— Credeam ca nu vii in seara asta" își lasă telefonul pe masa lângă farfurie și se uita confuz la fratele sau.

"— Ugh, am ceva sa-ti spun..." incepu, iar Jimin dădu din cap in semn ca putea sa lase emoțiile la o parte și sa continue. Lua o gura de aer și o spuse direct, luându-și singurul lucuru cel stresa de le suflet. "— Am un iubit!" îl lasă pe Jimin in șoc. Nu se aștepta ca fratele sau sa fie gay. De obicei pe el îl susținea, dar spunea ca lui nu i-ar plăcea sa fie unul, dar uite-l acum. Jimin zambi încă șocat și își felicită fratele. "— Nu ești supărat?" îl întreba, iar cel mare rase.

"— De ce as fi? Deci toate serile alea când m-am bucurat de liniște erai la iubitul tău? Poti sa stai la el toată ziua?" rase și mai tare după ce lua o gura din mâncarea făcută de JiHyun.

"— Nu ai vrea tot apartamentul dar sa fie plătit de mine?" il tachina pe cel mare, iar acesta doar aproba in timp ce continua sa rada. De fiecare data când JiHyun nu era acasă, acesta făcea ce îi plăcea. Dansa, cânta, umbla doar intr-un tricou larg și lung și se uita la filme sau citea o carte bucurându-se de liniște. Se bucura mult pentru fratele sau și spera ca nu se va despărți prea devreme cum avea el obiceiul sa facă.

Terminara de mâncat și își văzută fiecare de treaba, JiHyun desigur plecand la iubitul sau, iar Jimin bucurându-se de seara rămasă. Voia sa-l sune pe Yoongi sa vada ce face, dar părea prea posesiv având in vere ca avum trei ore venise de la o ieșire in parc cu el.

Întâlnirile celor doi mergeau bine chiar dacă uneoricând unui dintre ei voia sa spună ceva, se blocaseră stand cu gura deschisă și degetul arătător in sus, gândindu-se la ce nu ar trebui și ce ar trebuii sa spună. De când plecase Jimin din apartament Yoongi, băiatul mai mare se schimbase si asta se putea vedea foarte ușor. Se forța sa între in big space de fiecare data când Jimin era prin preajma și nu stia de ce. Voia sa-i spună multe lucruri luand in vedere faptul ca erau din nou împăcati, dar stia ca Jimin nu mai credea faza cu little space ce-l durea fiind adevarata, dar ce aflase in urma cu câteva zile datorită unui email schimbase tot.

In acel mail era vorba despre ce se întâmplase in trecut și cum își petrecuse viața pana la douăzeci de ani. Cu coșmarurile sale seara de seara despre tatăl sau ce-l bătea de îi săreau ochii, plângând mai mereu in somn, daca putea adormi, sau dormind cu ochii deschiși, mai apoi in următoarea dimineața neputând sa vada, stand toată ziua in pat, dar fiind si bătut in același timp. După ce mama lui murise, tatăl sau lua un avantaj. Stia ca fiul lui nu-l place așa cum o plăcea pe ea, si avea sa-i arate pedeapsa meritata. la munca nu se mai ducea, ieșea doar pe balcon pentru a fuma o tigara, aceasta eliminând stresul baiatului ce se tot strângea in sufletul sau.

In trecut după ce se întâlniseră și Jimin era mai altfel decât doar rece, mereu blondul bătea la usa sa, dar acesta doar nu îl baga in seama, chiar dacă auzise de fiecare data cum băiatul mai mic striga și mai avea puțin și spărgea acea usa. Dar Yoongi trebuia sa-și păstreze calmul și sa se abțină din a-i răspunde la strigari sau la bătăi. Chiar dacă acest lucru consta celui mai bun prieten.

Viitorul sau era teama și povara ce o deținea de la vasta de 7 ani. Maturizarea sa era rapida, știind și reușind sa înțeleagă ce se întâmpla pe atunci și amintindu-și anii de chin nu era un lucru prea plăcut. Nu avea un CV bun, asta-l îngrijora foarte tare. Nu avea nici ce sa scrie in el, nu era interesant și nu lucra așa bine, sau nu era plătit îndeajuns. De aceea avea apartamentul împărțit cu Jimin, iar dacă el se muta, nu va avea unde altundeva sa fuga decât dormind pe o banca din parc cu capul pe micul sau bagaj.

Dar anii trecuseră și totul se schimbase, toți se schimbau, iar el trebuia sa ia o anumită deciziile fata de ce trebuia sa facă doar ca sa uite toate astea chiar dacă era imposibil. Nimic nu e imposibil, și plus, dacă își dorea ceva avea sa-l obțină și stia exact ce.

#1079 de cuvinte