Capitolul 16

76 24 7
                                    

După cele spuse de Harry, Alice dă din cap afirmativ. Harry iese pe hol şi Strigă sa i se aducă lui Alice niște mâncare. E ora 21:53, iar băieții se duc să se culce. Toți adormim.
                       ~DUPĂ 2 LUNI DE ZILE~
În lunile ce au trecut, am fost acasă să vedem ce a mai rămas. Când am intrat în casele noastre, i-am văzut pe ai noștri spânzurați. Am chemat politia, iar după câteva zile i-am înmormântat fără ca altcineva sa știe ce sa întâmplat. Am curățat camerele acelea de sânge, am făcut tot curat iar lucrurile noastre au fost trimise în New York la noile noastre apartamente. Apoi am scos locuințele la vânzare, vânzându-se foarte repede, deoarece erau în capitală. Cu banii strânși, am putut să ne plătim fiecăruia facultatea, și am putut să ne luăm câte ceva pentru noile noastre apartamente. Alice s-a mutat cu Harry, iar eu locuiesc acum intr-un apartament, foarte spațios, și foarte luminos.  Îmi place aici, însă câteodată le mai simt lipsa părinților mei. Toate tablourile pe care le aveam cu ei, le -am pus pe holul cel lung, pe care se găseau tot ce felul de obiecte artizanale. O dată pe săptămână, eu, Niall, Harry, Alice, Louis și Liam, ne întâlnim și facem o cină împreună,  uneori rămânând să vedem și un film. Am început şi facultatea, iar Alice și cu mine, suntem colegi de bancă la colegiu, și suntem foarte bucuroși că am ajuns să ne împlinim visul. Am auzit zvonuri cum că Diavoli, acel om malefic şi dornic de suferință, a scăpat incendiului, însă nu este nimic confirmat.
                         ~ÎNAPOI ÎN PREZENT~
E a doua săptămână de școală, iar eu cu Alice ne întoarcem către apartamentul meu, pentru un proiect ce îl aveam de făcut pentru universitate. A început ploaia, iar noi am fugit repede, pentru ca ploaia sa nu ne ude. Am ajuns la apartamentul meu, un apartament foarte tehnologizat, cu foarte multe gadget-uri şi o rețea de internet foarte bună.
-Adam, dute şi adu şi tu niște prosoape să nu uscăm.
-Vin imediat cu ele. (Spun eu zambind)
Ne-am uscat repede, iar dintr-o dată cineva bate la ușă.
-Adam, ai musafiri?
-Mnuu.. Poate că sunt băieții!
Mă duc deschid ușa, și nu zăresc pe nimeni.
-Nu e nimeni. Cred că vre-un copil neastâmpărat se juca la sonerie.
-E posibil ! (Zice Alice)
Deschidem laptop-ul meu, iar pe desktop îmi apare o notificare cum că aş avea un mesaj video. Îl deschid iar apoi încep sa tremur din toate încheieturile. Îl vedem pe Diavoli, ars pe față. Arsurile cred că erau cauzate de acel incendiu.
"Bună Adam. Credîți mai aduci aminte de mine! Sunt Diavoli în caz ca ai uitat! Pentru ceea ce mi-ați făcut voi idioților, veți plăti cu vârf și îndesat! Îți știu adresa, îți știu numărul tău de telefon, îți știu toate datele, ale tale cât şi ale prietenilor taiÎți promit ca veți regreta pentru ceea ce mi-ați făcut!  O SĂ REGRETAȚI!"
Şi izbucnește intr-un râs malefic.
Oare e acesta un happy end sau Diavoli se va răzbuna?

Vacanță cu One DirectionWhere stories live. Discover now