Vacanță cu One Direction

Capitolul 15

E deja dimineață, iar soarele rotund şi palid își aruncă razele aurii pe față lui Alice, ce doarme în brațele lui Harry. Ce frumos! Eu abia aștept sa aterizăm odată, pentru ca nu mai suport rana de la picior pe care mi-o provocase șobolanul ăla. Nici nu vreau să îmi mai aduc aminte.. Am aterizat, iar sunetul aterizării a trezit-o pe Alice.
-Ce se întâmplă? Am ajuns?
-Da iubito! Am ajuns. (Îi spuse Harry)
Coborâm, din avion iar primul loc pe care îl "vizităm" este spitalul. Suntem internați, pentru a ni se face niște tratamente pentru rănile pe care le avem. Au trecut 2 săptămâni, iar noi ne simțim foarte bine. Băieții au venit să ne ia, şi acum plecăm spre casa lui Harry. Pe drum, Alice era supărată şi asculta doar muzica deprimantă.
-Ce ai pățit Alice? (Întreabă Harry luând-o de mână)
-Eu.. Eu.. defapt nu e nimic.
-Spune Alice. Te văd că nu ești în apele tale.
-Harry, dragule vorbim când ajungem la tine da?
-Bine. ( zise Harry)
-Tu Adam? Cum ești? (Întreabă Liam )
-Păi cum să fiu, stau și mă gândesc ce voi găsi acasă. Acum că mama a fost ucisă, nu știu ce să fac...
-Cuum? (Zice Niall)
-Ce tot zici Adam? Mama ta este acasă. (Zice Alice)
-Alice, tu nu iti aduci aminte când Diavoli ne-a spus ca părinți noștri au fost uciși?
-Ce? Nu, nu Adam. Nu e adevărat! (Începe Alice sa țipe și sa plângă )
Adevărul e că Alice,  şi-a cam pierdut memoria, din cauza rănilor pe care le-am avut. Atunci Harry o ia în brațe, și încarcă sa o liniștească. Ajungem la Harry acasă. Mergem toți în bucătărie, fiindcă ne era foame însă, Alice nu vroia să vină.  A încercat Harry sa o convingă, însă a fost în zadar. După vreo jumătate de oră, eu merg în living, să văd ce face Alice si să-i duc un pahar cu suc de portocale și un sandwich cu șuncă. Ştiu că sunt preferatele ei. Pe jos văd o dâră de sânge ce duce spre balcon. Acolo o văd pe Alice, ce era cu picioarele pe scaun gata sa se arunce de la 10 metri înălțime.
-Aliceeee! Nuuu! (Țip eu scăpând din mână paharul și farfuria în care se afla mâncarea)
-Adam, lasă-mă! Nu vreau să sufăr mai mult!
Băieții aud țipete și vin repede în living. O zăresc pe Alice, tăiată la mâini și cu picioarele pe un scaun.
-Alice! Nuu! (Strigă Harry cu toate puterile)
Atunci Alice se lasă pe spate. Totul părea să fie pierdut, însă Harry fuge repede, și o prinde de mână.
-Harry, lasă-mă! Oricum nu mai aveți nevoie de mine.( Zice Alice, leșinand)
Harry o trage cu ajutorul meu pe balcon, și apoi o duce la el în camera, noi rămânând în living. O întinde pe pat, așteptând sa-si revină. După ce se trezise începuse sa plângă.
-Alice, de ce ai vrut să faci ăsta?
-Harry, vreau să mor! Ce nu înțelegeți. Pentru ce sa mai trăiesc? Mama și tatăl meu au fost omorâți,  habar nu am unde sunt cadavrele lor, sunt în depresie și în plus știu ca tu nu mai vrei una ca mine. Știu ca nu mai vrei o fata care a fost cu toți bărbații. (Spune Alice plângând în hohote)
-Alice, dacă te iubesc, te iubesc pentru ceea ce ești. Nu îmi pasa de lucrurile alea, sunt hotărât sa te muți cu mine. Vom fi fericiți. Nu trebuie sa faci una ca ăsta.
-Harry dar...
-Dar ce? Tu vei rămâne cu mine, iar lui Adam îi voi cumpăra un apartament în apropiere. Voi face orice sa te văd fericita. Fericită lângă mine.
Atunci Harry o ia în brațe și sionist săruta foarte tandru. Oare Alice va rămâne cu el?