4.

1.2K 90 4
                                    

4.

Dragă Luke,

Să știi că tot eu sunt. Care eu? Ei bine, cea căreia îi spuneai fără ezitare, până de curând, că o iubești. Ai făcut cercetări în privința mea, dar nu îți este permis să afli adevărul. De ce? Nici eu nu pricep. Cei care te ajută cu recuperarea au ascuns de tine pozele cu noi doi. Ei nu îmi permit să te ajut. Dar eu știu că ai nevoie de mine. Știu. O simt. Nimeni nu mă poate contrazice.

Suntem două suflete într-un singur trup. Sau eram? Sunt confuză. Lămurește-mă tu. Nimic nu mai e cum a fost cândva. Și eu tot lupt, chiar dacă sunt singură și aparent lipsită de izbândă. Încă sper. Cred în tine, cred că ești un luptător așa cum ai fost întotdeauna; războinicul care îmi apără inima ferecată de dorință.

Astăzi ai vorbit cu mine. M-ai întrebat dacă eu sunt ea. Sună ciudat partea asta, nu? Trecând peste, țin să îți spun că nici ăsta nu e un indiciu folositor în vreun fel fie acesta chiar și aproape neînsemnat. Azi le-ai întrebat pe toate cele 17 fete de la cursul de biologie același lucru ca și pe mine. Îmi e greu să te privesc cum alergi după răspunsuri. Nu vreau să îți provoc suferință, nu asta am de gând. Îmi e greu, Luke. Te vreau înapoi. Găsește-mă. Încerci măcar!? Caută-mă prin labirintul nemărginit al amintirilor. Sunt aici, dar tu... Tu ești atât de departe de mine! Uneori am impresia că pur si simplu nu vrei să mă regăsești.

Te iubesc, Luke. Sunt un nimeni pentru tine, doar o simplă colegă cu care te întâlnești marțea și vinerea la orele de biologie. Nimic nu mai e la fel de când m-ai uitat. Și totusi, eu încă te aștept. Nu renunț la a păstra ascunsă, undeva în suflet, cea din urmă fărâmă de speranță. De ce? Pentru că te vreau înapoi.

                                 A ta pentru totdeauna

Forever yours |Luke Hemmings F.F.|Where stories live. Discover now