☆Capitolul 34☆

1.3K 67 1
                                    


HARRY POV:

Ajung acasă şi mă pun în pat obosit. Eram atât de aproape să fim prinşi.. şi totuşi am reuşit să ne ascundem.

- Ce faci, iubitule? spune Ana ieşind din baie doar într-un prosop

- Bine, tu ce faci?

- Sunt bine.

Acum ceva timp mă atrăgeau chestiile de genul. Să o văd într-un prosop şi aproape săream pe ea. Acum lucrurile s-au schimbat şi interesul meu față de ea a scăzut considerabil. Nu am vrut să fie aşa, doar că de câteva zile nu prea mai dă pe acasă şi tot merge la prietenele ei în fiecare zi. Abia mai apucăm să ne salutăm şi am devenit doi străini.

Îi dau un mesaj Carlei, apoi deschid televizorul şi mă uit la o emisiune care sincer mă plictisea îngrozitor.
Aştept 10 minute şi văd că nu răspunde, aşa că decid să o sun.

Convorbire telefonică:

- Hei, iubito! spun îngrigorat

- Hei..!

- Ce faci?

- Bine, tu? răspunde indiferentă

- Iubito, de ce plângi?

- Nu plâng.

- Sigur. Nu te pricepi la mințit. Spune, ce s-a întâmplat?

- Nimic. Ce să se întâmple?

- Spune odată, iubito!

- Nu am nimic! spune  țipând

- Atunci de ce plângi?

- Am spus că nu plâng.

-Îți transpiră ochii, nu?

- Da.

Convorbire telefonică încheiată.

Îi închid telefonul în nas şi mă ridic imediat din pat.

- Unde te duci? mă întreaba Ana

- Am o treabă de rezolvat. spun şi închid uşa după mine

- Urc în maşină şi mă deplasez foarte rapid.

După 5 minute ajung în fața casei ei, unde parchez maşina.
Cobor din maşină şi încerc să intru în casă.

- La naiba, Carla! De ce ai închis uşa? spun şi lovesc uşa

Continui să ciocăn în uşă pentru a o deschide, dar nu aud nimic din cealaltă parte a uşii.

- Deschide uşa asta nenorocită sau îți jur că o  sparg! spun enervat

După câteva secunde, uşa se deschide şi o văd cu lacrimile în ochi şi foarte tristă

- Ce ai pățit? De ce plângeai? spun şi o îmbrățişez

- Mama şi tata... spune cu o voce stinsă

Mă întristez imediat ce aud aceste cuvinte din gura ei şi o iau de mână.
Dau de un material care îi înconjura pumnul şi fac ochii mari, apoi mă uit la ea.

- Iubito, ce e asta? spun îngrijorat

- Ăăm...

- Spune!

- Am lovit cu pumnul în perete, bine? Asta am facut..

- Ai făcut ce? spun uimit

- Am lovit cu pumnul în perete. Acum nu mai auzi sau ce?

- De ce ai făcut asta? întreb enervat

- Eram nervoasă. țipă ea la mine

- Of, iubito! Să nu te mai prind că faci asta vreodată! spun  de data asta mai grijuliu şi o îmbrațişez

- Promit că o sa fiu mai discretă cu asta data viitoare. spune râzând

- Nici să nu te gândeşti! spun şi o sărut

Ne aşezăm pe pat şi încep să o  sărut pe gât, iar ea se joacă în părul meu.
Mă sărută şi rânjesc, după care o muşc de buză.
Aud soneria telefonului şi un val de nervi mă acaparează.
La dracu'! 
Iau telefonul şi răspund.

Convorbire telefonică:

-Da!

- Scumpule, unde eşti?

- Sunt la magazin. spun indiferent

- Ai terminat treaba?

- Da.

- Atunci te las. Te iubesc! Pa iubitule!

- Bine. Şi eu. Pa!

Convorbire telefonică încheiată.

Închid imediat telefonul şi mă uit la Carla care şi ea mă privea.

- Soția ta? întreabă cu o voce stinsă

- Da.. spun şi îmi duc mâna la ceafă

- Ok. spune indiferentă

Mă apropii de ea şi o sărut din nou, apoi o îmbrățişez şi păşesc spre uşă.

- Ne vedem mâine! spun şi o iau de mână, dar după câteva secunde îi dau drumul şi deschid uşa.

- Pa, Harry!

- Pa, iubito!

Părăsesc casa şi urc în maşină, îndreptându-mă spre un supermarket.

Ajung în 5 minute, apoi intru şi iau câteva chestii, după care plătesc şi merg acasă.

Conduc vreo 10 minute şi ajung în sfârşit. Parchez maşina pe alee, apoi iau cumpărăturile şi intru în casă.

Luminile sunt stinse, aşa că las cumpărăturile pe masa din bucătărie şi urc în dormitor, dar o găsesc pe Ana vorbind la telefon.

- Cu cine vorbeşti? spun încet

- Cu Jessica. spune indiferentă

Mă schimb în nişte pantaloni scurți şi un tricou, apoi mă pun în pat şi adorm.






Heiii! Sper să vă placă şi acest capitol❤
Nu îmi vine nici acum să cred😍 #71 în ff😍😍
Vă mulțumesc pentru tott❤❤❤❤

Love all❤❤❤

PsihologulWhere stories live. Discover now