Familia Addams

CAPITOLUL 7

Gordon arata intr-adevar convingator. Abigail il rase complet in cap, iar imbracamintea si paloarea-i erau Fester pur. Exactitatea asemanarii era socanta.

El si Gomez se uitara unul la altul. Ochii lui Fester aveau o expresie dura de tipul ia-indrazneste-sa-ma-iei-la-intrebari. Cei doi barbati nu faceau decat sa se holbeze, nevorbind nici unul.

-Sa fie cu putință? întrebă Morticia.

Mamaie se apropie, mijindu-și ochii la această neașteptata apariție:

-El e ăsta?

-O fi posibil? întrebă inocent Tully.

-Dumnezeule din ceruri, exclamă Margaret, neputându-și lua ochii de la urâta priveliște.

Morticia îl privi pe Gomez în așteptarea confirmării. La urma urmei, 25 de ani erau un timp îndelungat. Dar Gomez și Buboi își continuau confruntarea.

În cele din urmă, Gomez puse capăt remizei.

-Fester! strigă el, desfăcându-și larg brațele.

Și îl smotoci cu o îmbrățișare, pe care Fester o îndură cu bărbăție.

Acum, Abigail, care stătuse înapoia fiului ei transformat, păși înainte. Se schimbase într-un costum simplu și vetust, iar părul îl purta în cosițe încovrigate.

-Pună zeara, spuse ea, cu accent de împrumut, zind toamna toktor Pinder-Scholoss.

Se făcu rapid schimb de prezentări, iar Morticia îi conduse pe toți în salon pentru a se așeza comod și a servi niște gustări.

Fester stătea lângă șemineul înalt, baronesc, unde ardea un foc enorm. Din haina udă îi ieșeau aburi, învăluindu-l. Era imobil, calculat, cu ochii săi încercănați cu negru ca ai unui dihor.

Lăngă el, Pugsley examina etichetele exotice ale cufărului de vapor pe care îl cărase în casă Lurch.

-Kum z-a putut intimpla una ca azda? întrebă Abigail, căpatând atenția tuturor. Kum a ajunz ză ze intimple? Povezdea e kum nu ze poate mai uluitoare, ji frumoaza totodata.

Familia Addams luă loc, nerăbdătoare să audă povestea.

-A fozd gasit in Miami, inkilcit in navodul de perje ton! explică Abigail. Z-a intamplat egzakt luna trecuta, in timpul Uraganului Helga. Cerul era negru ca zmoala. Walurile erau ziduri ale abocalipsei.

Tăcu o clipă.

-Va budetzi inkipui?

După zâmbetele de pe fețele tuturor, era evident că puteau, și-și închipuiau fermecătoarea scenă.

-Adungi, urmă Abigail, l-au dras din ogean, din înzeji vălgile uitarii. Azkultatzi ge va zik! Zind tezte, atat de multe tezte, ji un provil psykologic komplet. In gele din urma, Departamentul Pejdelui ji Vinatului din Volorida, zige-ze, ku mik ku mare, toamne toamne, ducetzi-va z-o zigeti pe munte- el e.. vratele vozdru! Buum!

Toți tresăriră, apoi râseră din toată inima, surâzându-i tăcutului, aburindului Fester.

-Mi l-au dad mie, continuă Abigail, la Zerviciile Omenejdi, ji eu il aduk, dupa toti agejdi ani, dula gine jdie ge turere de inima, dupa gei mortzi ji gei goi, eu il aduk akasa la voi!