- Neața dlagă. mi-a scris la 12:51.
- Mhm, neața.
- Ce faci ?
- Sunt bine. Tu ?
- Iar m-am trezit bine dispus.
- Și eu. l-am mințit.
Încă eram supărată pentru că a mers acasă la 2 noaptea.
**
- Eu mă duc la antrenament. Te iubesc mult.
- Ok, și eu te iubesc mult.
- Mult mult ?
hopa, acum ce facem ? ne îndoim de sentimentele celuilalt ?
- Cel mai mult.
- *emoticon cu d-ăla care are inimi în loc de ochi*
- Și tu cel mai mult ?
- Ești Minionul meu, normal că te iubesc cel mai mult.
"cel mai mult" al meu, e mai mult decât "cel mai mult" al lui.
Și au trecut 5 ore.
Apoi mi-a scris.
- Ce faci ?
Dar am decis să nu-i răspund, decât după 2 ore :
- Bine, tu ?
- Bine.
- "Bine" , sau bine ?
- Bine.
- Sigur ?
- Da dlagă.
"e beat" , am gândit eu când am văzut mesajul la notificări.
**
- Mă tot gândesc la un vers. mi-a scris el.
- Ce vers ?
- "Nu există iubire, doar senzație de atașare."
- Ba există.
- La asta mă gândesc.
- Nu ar trebui, dar mă rog..
- De ce n-ar trebui ? a întrebat el.
- Pentru că, dacă m-ai iubi atât de mult, cum spui c-o faci, ai ignora versul, cum fac eu. Știu că există iubire, pentru că asta e ceea ce simt.
- Și eu. Dar mi-a dat puțin de gândit.
- Gândește-te în continuare.
- Hai măi..știi că te iubesc, și asta nu se va schimba din cauza unei melodii..
- Eram deja supărată, deci e ok.
- De ce ?
- Ți-am spus mai de dimineață.
- Mda, deci nu vrei să-mi spui.
ȚI-AM SPUS ACUM 6 ORE, EȘTI BĂTUT ÎN CAP?
- Dar ți-am spus.
- Bine.
- Da, bine. Noapte bună. i-am scris eu la 23:59.
- Supără-te cât vrei. Noapte bună. mi-a răspuns el, la 00:00.
YOU ARE READING
Crushing
Non-FictionI failed. I couldn't make you happy. I'm sorry. #1 IN NON-FICTION : 23.12.2016. Completed. Part 2 : The crused girl.