Scoala de corectie[vol.III]

Capitolul 35

M-am ridicat scuturandu-mi genunchii. I-am privit din nou poza ce zambea cald spre mine, apoi m-am intors pe calcaie sa plec, insa nu am facut decat cativa pasi amintindu-mi ceva. Am intors capul peste umar si am soptit mai mult pentru mine, stiind ca tot ma poate auzi.

  - Te rog, fa ceva in privinta Beccai.. E rau de tot. Stiu ca vei gasi o cale, chiar si de acolo. Are nevoie de tine. 

Am tras aer adanc in plamani pentru a-mi stabiliza respiratia dupa tura de plans pe care am dat-o pana acum, dupa care m-am indreptat spre masina fara sa ma mai opresc. 

  - Unde ai fost? intreaba fratele meu mai mare imediat ce intru pe usa. 

I-am facut semn sa se uite spre genunchii mei, care oricat de mult i-am scuturat, pamantul a ramas imprimat pe jeansi. 

  - Cred ca o sa merg si eu cateva minute, spune brusc trist si isi ia jaketa din cuier.  

I-am zambit slab si m-am indreptat spre camera mea. Am tras primul sertar si mi-am scos pachetul de tigari din care nu fumez atat de des, dupa care am coborat pe terasa. Spre surprinderea mea Luca era acolo cu o minge de baschet in mana, privind in gol spre priveliste. Am tras puternic din tigara, apoi m-am apropiat, fumul trecand pe langa mine risipindu-se in aer. 

  - Cum a fost la antrenamente capitane? 

  - Obisnuit. 

  - E totul in regula? 

  - Da, doar ca am avut o mica cearta cu Rebecca. 

  - De ce?

Baiatul meu a ezitat cateva momente, apoi si-a muscat buza privindu-ma.

  - Se tot plimba cu un tip, cu motorul .. si a spus sa nu o dau pe gheata la voi pentru ca o sa o luati razna. 

  - Ce?! tip fara sa ma pot abtine.

  - Mama, imi pare rau. Am vrut doar sa o las sa se distreze, dar am inceput sa imi fac griji pentru ea. Azi mi-a spus ca James i-a dat voie, deci nu o intereseaza ca are acordul unui adult. 

  - Si tu ce i-ai spus?

  - Ca e mort si sa lase teatrul.. 

  - Luca! 

  - Sunt satul, pana aici! spune nervos si isi duce degetele la tample. Deja e prea mult, a trecut un an afurisit. Ce naiba e gresit la ea? Daca pateai tu ceva se arunca de pe stanca direct? 

  - Eu nu o sa patesc niciodata nimic atata timp cat voi respirati. 

A ramas pe ganduri cateva momente, dupa care m-a imbratisat strans. 

  - Imi dai si mie? intreaba ironic privind spre tigara.

  - Daca vrei sa dormi pe strada, poti sa iei una intreaga din pachet. 

Am ramas fara sa mai zica nimeni nimic. Se auzea doar mingea din cand in cand cum loveste asfaltul, si respiratia mea ce scotea fumul. 

  - Uneori imi doresc sa vad cum ar fi fost viata mea daca nu fugeam in ziua aia nenorocita de la scoala de corectie, si nu l-as fi intalnit pe Julian..

Am stat cateva momente sperand ca Luca sa spuna ceva, dar nu am auzit nimic. Am privit spre scaunul din stanga, care era gol. 

  - Da mama, vezi ca ma duc inauntru si te las singura .. Bine fiule, spun ironica replicile ce ar fi trebuit sa aiba loc. 

Am stins tigara si m-am ridicat in picioare, intrand in casa cerul fiind deja intunecat, si deloc senin. Urma sa ploua in noaptea asta. 

Casa era scufundata in bezna, si m-am incruntat usor.