Cσℓd ωαтҽɾ // Ƙժɾɑʍɑ Տϲҽղɑɾíօ

Un adevăr

Odată cu odorurile ce se le lăsau așteptate să devină parte din mine ,am părăsit spitalul înainte ca politia să ajungă în salon,am părăsit clădirea ce purta pata viselor mele și gândurilor fără rost si am ajuns să cad pradă fiecărei dureri ce mi-ar fi putut pune capăt iluziei.

Mă plimb stângaci pe străzile pline de pustiu,total împotriva realității mă plimb fără pic de rușine în fața umbrelor îndurerate de inexistenta lor.

Dar nu îmi pasă de nimic,stiu ca am ieșit pe o strada principală ce părea a fi cea din fața academiei aeriene așa că mă opresc analizând împrejurările.

O mână puternică mă trage înapoi pe strada lăturalnică de unde am ieșit și rămân înghețată suspinând în relief lăsând respirația calda să ia contact cu aerul rece, e seara.

"-De ce ai plecat?"

Vocea îmi este mult prea cunoscută,poate chiar ceea ce nu îmi doream să aud dar care era imposibil să nu apară.

"-Nu îmi doream să fiu văzută."

Indirect cuvintele mi-au părăsit buzele subțiri simțind că mă adâncesc mai mult in iluzii.
Mi-e dor de realitatea mea. Vreau sa ma trezesc acum.
Dar nu pot,de ce nu pot?

"-Motivul?"

Înghit în sec.

"-Motivul pentru care mă întrebi asta?"

"-De fapt nu ai amnezie,nu?"

"-Logic ca stiu cine sunt! La naiba,cum să nu stiu?"

"-Atunci?"

"-Nu pot spune așa ceva. M-ai crede nebună."

Ii aud oftatul,ma lasă libera si ma întorc cu fata spre el.

"-Da-i drumul.Te voi crede oricât de nebunește sună."

Îmi las privirea in jos , o sa regret. Nu?

"-Toate astea...nu sunt reale,visez. Acum sper doar să mă trezesc. Si nu e o metafora. Eu nu exist aici!"

"-Cred ca ești obosită,hai înapoi la spital."

"-Inceteaza,KunBae! Nu e așa. Stiu cine sunt,cine ești,ce se întâmplă aici. Totul,e o imaginație lipsită de scrupule a unui regizor. Tot. În realitatea mea ești un simplu actor ce a interpretat un rol. Crede-mă!"

"-Cum...
Nu m-am prezentat încă."

"-Si totuși stiu ca ai o sotie,ca ești căpitanul echipei aeriene,ca Joon Yo este prietenul tău cel mai bun,ce vrei mai mult? Te rog...nu mă duce înapoi. Dacă se află că nu exist.."
"-Sa zicem că te pot crede,voi avea grijă să ai un pașaport,si acte de identitate. Însă,care este numele tau oricum?"

"-Park Yoon Hi."

"-Poftim? Ai un nume..."

"-Ce ? Este vreo problema cu numele meu?"

"-Imi sună cunoscut,te rog,vino cu mine."

"-poftim? Ce vrei să spui? Unde mergem?"

"-In biroul meu. Vreau sa caut ceva."