EXODHYUS

Capitolul zece

17 noiebrie, ora 18:45; Sediul Capitalei, Exodhyus.

   Stau cu mainile stranse la piept si cu privirea concentrata spre fereastra dormitorului. Acum cateva minute, corpul neinsufletit al fetei caruia nu-i cunosc numele a fost luat de catre paznici si dus la morga.

   Deci viata aici nu e chiar roz. Unele organisme nu fac fata atmosferii, oxigenului diferit si radiatiilor, deoarece Exodhyus e mai aproape de soare cu cateva grade fata de Terra. Iar eu am supravietuit. Khalee, Tristan, Willow, chiar si agentul Peterson care ne-a gasit in padure.

   Inghit in sec si ma asez pe patul neted, mangaind materialul fin, de culoare alba a cearsafului. Mintea imi zboara la parintii mei. Sper ca mi-au primit scrisoarea, sper ca nu sunt ingrijorati sau sa ma jeleasca. A jeli pe cineva, cand acel cineva de fapt e in viata, este un lucru oribil.

   Aud, venind de pe hol, pasul grabit si apasat al unei persoane. Usa se deschide, iar in incapere patrunde Khalee. Instinctiv, ma ridic in picioare si ii alerg in brate. Corpul ei mic, de aceeasi inaltime ca al meu, imi ofera un sentiment de acasa, parul castaniu si electrizant gadilandu-mi pometii ridicati. In sfarsit, suntem impreuna.

- O, Doamne, Liv!

   Imi ia fata in palme, uitandu-se in ochii mei cu atata ardoare. Amandoua avem ochii caprui si par saten; ADN-ul mamei a fost cel ce a condus miza. Dar acum observ cat de frumoasa s-a facut. Parul ii este mai des si mai sanatos, zambetul mai larg, ochii mai luminosi si a prins forme voluminoase.

- Khalee, mi-ai lipsit atat de mult, nici nu-ti imaginezi.

   O mai imbratisez inca odata, absorbindu-i mirosul aparte. Ne asezam pe marginea patului si o ascult povestindu-mi despre aterizarea ei pe Exodhyus si prin ce a trecut ca sa ajuga savant principal in institutie.

- Cat de sigur e locul asta? Adica ai fost undeva in afara Capitalei, in afara pazei?

   Khalee este singura persoana care-mi poate oferi raspunsuri concrete.

- Am fost, dar doar pentru durate mici de timp. Uh, ce-ai zice sa ascultam putina muzica? ma intreaba si schitez o fata confuza.

   Scoate din buzunarul de la spate al pantalonilor un telefon, dar mai mare si mult mai performant decat cel pe care l-am primit noi. Intra in galeria audio si difuzoarele incep sa deruleze un cantec cu un bass puternic.

- OK, acum putem vorbi fara sa ne auda cineva. Suntem monitorizati audio nu doar in aici, ci in tot sediul.

   Aha! Deci nu e totul atat de simplu pe cat pare. Isi da ochii peste cap dupa afirmarea facuta, observand o urma de dezgust.

- Capitala este inconjurata de patru regiuni: Konsos in nord, Pentox in sud, Faqwerria in est si Indryio in vest. Dupa fiecare regiune, exista triburi si clanuri care nu fac parte din Guvern sau stat; practic, ei nu exista pentru Guvern. Sunt in conflict cu Guvernul. Nu au arme, tehnologie sau vehicule de transport. Sunt ca salbaticii. Cel mai mare si de temut trib este tribul Kalidru. Este foarte puternic si are relatii in intreaga lume cu alte popoare sau clanuri. Se intinde pe o suprafata mare, la nord-vest de Capitala. Nu sunt aproape de noi, dar nici foarte departe. Cel mai departe, in afara Capitalei, am fost pana la granita cu Rougarou; tara tribului Kalidru.

- A trecut cineva de Rougarou?

   Dupa ce am pus intrebarea, Khalee si-a dus privirea in pamant, apropiindu-si sprancenele. Se gandeste la ceva, pentru ca are acel tic de a-si manca obrazul cand trebuie sa-si aminteasca un anumit lucru.

- Da, dar nu omeneste. Am trimis drone dupa granita cu Rougarou pentru a lua monstre si imagini cu mediul celor de acolo.

- Si?