Capitolul 21 - Prezentari

1.3K 109 0
                                    

Sophie POV

Stiu ca procastinez.Adica evit sa fac ceva ori astept pana in ultimul moment sa o fac.Astazi pur si simplu evit.

Inainte de ora,stiind ca am cinci minute in plus,ma opresc la baie.Apoi o conduc pe Cindy la ora.Apoi imi iau o sticla de apa de la automat,ajungand in clasa fix cand suna clopotelul.Imi tarasc picioarele,de parca nu le pot face sa functioneze cum trebuie.

Ma indrept catre locul meu,afland ca Jessamine si-a tras deja un scaun si ma asteapta rabdatoare acolo.Se uita prin cartonasele ei,scarpinandu-se in cap,si a observat ca sunt langa ea doar in momentul in care mi-am pus lucrurile pe birou.

"Incepeam sa cred ca nu ai de gand sa iti faci aparitia."Imi spuse ea in timp ce ma asezam."Ai exersat?"

"Mhmm.."Dau din cap.Normal ca am facut-o ; nu putea sa nu o fac.Pur si simplu nu imi pot permite sa o dau in bara,in special in fata a 50 de oameni,pentru ca ei deja ma cred destul de proasta."Vrei sa mai repetam odata?"

"Sunt destul de sigura ca trebuie."Imi scot cartonasele si incep sa i le citesc.Toti fac acelasi lucru in grupe,cu glas ridicat si energic,asa ca imi ridic si eu vocea putin pentru a vorbi.

Doamna Guzman intra in clasa,impingandu-si ochelarii pe nas.Imbratiseaza un clipboard cu un zambet pe fata.

"Okay,copii.Linistiti-va.Sunteti toti asa vorbareti.Daca vrem sa va auzim pe toti,trebuie sa trecem direct la treaba.Daca mai aveti nevoie sa exersati puteti merge afara,dar inafara de asta trebuie sa fiti tacuti si respectuosi."Toata lumea tace din gura.

Un baiat inalt si subtire sare din locul sau,cu mana lunga intinsa in aer.Tricoul sau alb e foarte larg si atarna pe el,contrastand cu pielea sa.

"Putem incepe noi primi!"

"Da,Cameron."Ofteaza,dar inca zambeste.Se duce in fata in timp ce partenerul sau Mark se grabeste sa isi deschida prezentarea la computerul doamnei Guzman.

"Vrei sa mergi afara?"Ma intreaba Jessamine,cu mana deasupra incheieturii mele.

"Cred ca vom fi ok."Mint eu,tragandu-mi mana si mangaindu-i spatele.Stiu ca ea va fi ok; ea e Jessamine.Din cate am observat anul asta,poate sa dea o dezbatere buna,sa isi sustina convingerile.Si o face fara efort...pana se enerveaza.

In timp ce prima prezentare continua,devin din ce in ce mai emotionata,desi emotionata pare un cuvant nepotrivit in acest moment.Tremur.Nu sunt gata.Nu sunt gata.Nu sunt gata.

Ai incurcat-o.

Jessamine se ridica de la locul ei,cu mana in aer.

"Doamna Guzman,suntem gata."Ma uit la ea cu ochii largi.O apuc de maneca jachetei.

"Nu-nu,nu suntem."Ma uit cand la Jessamine cand la doamna Guzman.Incerc sa evit contactul vizual cu toti cei care se uita la mine; le pot simti privirile arzandu-mi spatele."Jessie,nu."Soptesc eu."Te rog."

"Haide."Se apleaca si imi murmura in ureche,"Haide sa terminam odata cu asta."Imi mangaie spatele,lovind fara sa vrea un punct sensibil.Incerc sa imi ascund reactia in timp ce tresar putin,dar cred ca observa pentru ca se opreste."Haide."Stiu ca toti se holbeaza.Nu vreau sa le irosesc timpul.Asa ca accept fara tragere de inima,plecand de la locul meu.

Trebuie sa fac doar cativa pasi pentru a ajunge la biroul doamnei Guzman,si deschid presentarea in timp ce Jessamine se uita la proiector.Nu vreau sa ma grabesc,sa ma tin cat mai la distanta de fata clasei,dar asta e egoist.Nu pot face asta.

In timp ce merg sa stau langa Jessie,devin din ce in ce mai rigida.E de parca articulatiile mele refuza sa se miste; de parca corpul meu e facut din metal si incep sa scartaie.

Stiu ca nu sunt singura de acolo,dar ma simt de parca toate privirile sunt atintite asupra mea.E asa narcisist,asa tipic din partea ma sa gandesc asa.Pentru ca totul este mereu despre mine,chiar mai mult cand stau in fata acestor oameni.

Fac misto de tine,stii?Sprancenele tale nu sunt egale.Fondul de ten e prea inchis.Esti asa palida in comparatie cu ceilalti.Ai o vanataie urata pe obraz.Acoper-o.

Imi aranjez parul incat sa acopere restul vanataii de pe fata mea.Incerc sa imi ascund si sprancenele,pentru ca nu imi ies niciodata cum trebuie.Si incerc sa imi tin capul in pamant asa incat sa nu se mai observe machiajul facut prost.

Te vei inrosi si vor incepe sa rada.

Pai,stiu.Probabil ca deja rosesc pentru ca simt ca imi ard obrajii.

Toti se holbeaza la tine.

Iau o gura de aer,tinandu-mi ochii in cartonase.Asta imi va micsora nota,dar nu ma pot abtine.Daca imi ridic privirea ma panichez si mai tare.Sunt rosie; toti corpul imi tremura; nu pot respira.

"Okay fetelor,sunteti gata?"Intreba doamna Guzman.Ma uit la Jessie iar ea ii da un raspuns nonsalant.

"Da doamna."Raspunse ea.Arata in regula,de parca e usor pentru ea sa vorbeasca.De parca e usor sa te porti normal in fata atator oameni....As vrea sa spun ca e usor si pentru mine,pentru ca obsinuia sa fie.Dar ceva a pocnit si dintr-o data nu a mai fost asa.Doamna Guzman porneste cronometrul iar apoi da din cap,facandu-ne semn sa incepem.Mi se incetoseaza vederea acum.

Nu fi o plangacioasa.Nu vor uita asta niciodata
.

Jessamine isi drese glasul."Daca nu ai avea voie sa te casatoresti cu persoana care o iubesti mai mult decat orice?"Se opri,scanand camera cu ochii sai mari.Cred ca face si contact vizual cu cativa.Cum face asta?"Daca ai fi dat afara din casa,dat afara de la servici si asta doar pentru ca iubesti o persoana?"O spune asa clar,asa increzator.Face lucrurile mai complicate pentru mine,stiind ca nu voi putea niciodata sa fac asta.

Cand imi deschid gura sa vorbesc,vocea imi tremura automat.Inima imi bate asa rapid ca mi-e frica ca ar putea scapa din piept.Cand vorbesc,vocea mea tremura.Sunt un dezastru si toti ma critica din cauza asta.

Idioato.

Toti cred ca sunt cu capul in nori,stiu asta.Sunt tipa blonda cu un tata bogat care nu poate face nimic bine.Ma impiedic de aer.Articulez gresit cuvinte.Uit despre ce vorbeam in timp ce vorbesc.Doamne,nici sa vorbesc cum trebuie nu pot.Nu pot citi cuvintele de pe cartonase cum trebuie.

Blondo.Tu doar o dai in bara.Nici o persoana inteligenta nu o da in bara in halul asta,asa ca tine.Poti face ceva bine?

Sunt pe moarte?Profesorului meu de psihologie ii place sa ne impinga pentru a putea pasi inafara zonelor noastre de comfort.Dar asta e asa departe incat sunt sigura ca voi ceda.Zona mea de comfort nu e nicaieri; Nu am avut niciodata una.Ori ma ascund in dulap ascultand muzica,incercand sa ii ignor tipetele tatalui meu.Totul incepand cu statul in linie este terifiant.Dar asta deja e terorizant.Este...

Cumva reusesc sa imi spun partea de discurs,lasand-o pe Jessamine sa preia conducerea cand e randul ei sa o faca.Mainile imi tremura foarte tare.Trebuie sa imi incrucisez bratele pentru a ascunde asta.Si in tot acest timp am reusit sa imi tin capul in pamant.E mult mai usor cand nimeni nu imi poate vedea ochii si larimile care incearca sa scape.

Si apoi se termina.Dar nu observ asta pana cand nu ii simt mana lui Jessie pe spatele meu,indepartandu-ma din fata clasei.Ma astept sa mergem pana la birou,dar ne oprim in fata doamnei Guzman care statea in mijlocul camerei.

"Putem merge la baie?"Sopti ea.Doamna Guzman se uita la mine inainte sa dea din cap.

"Da."

"In regula."Jessie dadu din cap.Dintr-o data ma scoate afara din camera; nu stiu de ce nu incerc sa ma opun.Intram in baie iar ea inchide usa in urma noastra.

Usa e inchisa.Ce iti va face?Te-ai descurcat oribil.Poate se pierde cu firea.

Ma sperii cand o vad ca vine spre mine,intorcandu-mi capul si inchizandu-mi ochii.Dar apoi o aud ca ia servetele,si cand imi deschid ochii le uda.Urmatorul lucru pe care il stiu este ca ma apuca de barbie cu o mana,fortandu-ma sa ma uit la ea.Servetelul este tamponat pe sub ochii mei si tresar de fiecare data; trebuie sa ma forteze sa imi tin capul nemiscat.

"Ce faci?"

"Chiar nu te pricepi la vorbit in public,nu e asa?"

"De unde ai stiut - "

"Pai,pentru inceput,iti curge rimelul."

"Oh."

"Nu cred ca vrei sa stii mai multe."Apoi e linsite cateva minute in timp ce incearca sa imi curete machiajul.Ca o prietena.

"De ce...De ce ma ajuti..."

"Pentru ca nu voi fi tarfa care nu o face."


Parallax [Tradusă în Română]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum