My life with the Walter boys & My life as a Walter boy-TRADUSA

Capitolul 14

Fata ei s-a luminat instantaneu, facand-o sa arate ca o noua persoana. "Oh sfinte rai! Am incercat sa dau de ea in ultimele 5 ore, dar nu raspunde la telefon. Ai vreo idee pe unde poate fi?"

Sfinte rai? Cine naiba spune asta?

"Um.. Missy si-a luat cateva zile libere din motive personale. Nu am avut nici o instruire inainte ca ea sa plece, asa ca nu am nici o idee."

"Femeia aia..." a soptit. "Cum ar trebui sa fac tot ce trebuie pe aici-"

"A lasat o lista cu lucruri de facut pe birou. Asta ar ajuta? Apropo, stii cine e Pam? O sa am nevoie de ajutorul ei."

"Desigur, dragule. "Eu sunt Pam." a spus dandu-si ochii peste cap de parca era cel mai evident lucru din lume. "Sunt editorul junior pentru toate subiectele revistei. As fi putut fi in biroul asta daca as fi vrut. Dar mi-am dat seama ca interesul meu e sa lucrez cu scriitorii. Acum, sa vedem lista aia."

"Corect, asteapta." am spus sarind in actiune. Punandu-mi servieta pe birou, am deschis lacatul si am dat la o parte capacul. Sub harta liniilor de metrou din New York era lista lui Missy. Dupa ce am indreptat incretiturile i-am dat-o lui Pam.

"Mmm..." a mormait uitandu-se la lista. "Usor.Deja facut. Asta ar fi trebuit sa fie terminat de saptamana trecuta. Oh, pentru numele lui Pete! Nu poate face asta in timpul ei liber? Pai, se pare ca o sa trebuiasca sa fac totul pe aici. Ca de obicei."

"Er... cum ramane cu mine?" am intrebat in timp ce ea continua sa citeasca lista. Era ca si cum nici nu eram in camera.

"Nu-ti fa griji Collin, o sa gasesc ceva potrivit pentru tine,de preferat ceva simplu de facut. Nu te pot lasa sa creezi prea multe probleme."

"E Cole." am spus incruntat. Collin? Cum naiba ai putea sa confunzi Collin cu Cole? Nu e greu. Un nume e grozav iar celalalt nu e.

"Desigur dragule. Asta am spus. Acum, de ce nu ma urmezi spre biroul meu si vom vedea unde sa te punem inainte sa plec la intalnire."

La naiba femeia asta era ciudata. Era vreo femeie normala care sa lucreze la Cosmo? Intai, nebuna Brooke. Apoi plangacioasa si isterica mea sefa. Acum Pam. Ceva imi spune ca nu...

Am urmat-o pe Pam afara din birou si de-a lungul holului.

Cand ne-am apropiat de lift, am inceput sa ma simt inconfortabil. Pam a apasat butonul. Am tras de cravata ca sa ii slabesc stransoarea. Nu etajul 9 , am cantat in minte. Aveam un sentiment oribil ca acolo lucra Brooke. Nu etajul 9 .

Usile gigantice s-au deschis lasandu-ne sa intram, iar eu am intrat dupa Pam ezitans. Eram cel mai aproape de butoane, asa ca m-am intors spre ea incet. "Etajul?" am intrebat.

"Oh, cat de prostesc din partea mea! Am uitat ca tu trebuie sa obtii niste cunostinte despre locul asta." a ras, uitandu-se la mine cu un ranjet amuzat. "Noua, dragule. E etajul scriitorilor."

Umerii mei s-au lasat. De ce era atat de naspa New York? Nu putea merge ceva cum vreau eu?

"Te simti bine dragule? Arati cam ciudat."

Aratam bolnav?

"Nu mi-am terminat cafeaua, asta e tot." am mintit.

Pam a ridicat o spranceana, dar nu a spus nimic. Dumnezeule, probabil crede ca sunt un rasfatat! La naiba, ma comportam ca unul. Cum am putut sa las vreo fata idioata din avion sa ma sperie? Desigur, probabil ar rade de mine ca lucrez la Glitter Girls si sunt baiat, dar eram Cole Walter pentru numele lui Dumnezeu! Nimic nu ma facea de ras.

Cu aceste noi ganduri in mintea mea, mi-am indreptat spatele si am iesit din lift increzator. In fata era o camera uriasa plina de cuburi, in care presupun ca lucrau toti scriitorii. Dar locul era gol iar Pam m-a dus spre mijlocul camerei in liniste. Tragand o usa, am pasit intr-un birou mai privat.

"Deci, aici e locul meu de munca." a spus Pam aratand spre camera. "Sunt sigura ca vei mai ajunge aici sa ma vizitezi de multe ori."

"Bine." am spus uitandu-ma prin biroul ei mic. Era opusul locului lui Missy de munca si nu prea intelegeam cum Pam ar fi putut sa faca ceva treaba acolo. Nu numai ca erau hartii si prostii imprastiate peste tot, dar toata camera era o explozie de culori. Arata ca si cum un copil de 4 ani a imprastiat vopsea de fiecare culoare a curcubeului. Nu stiam unde sa ma uit; aproape ma dureau ochii.

"Scuze pentru micul dezastru. As fi vrut sa am timp sa curat, dar Misst mereu imi umple timpul cu inca ceva." a spus Pam. Din tavan atarnau multe simboluri facute din hartie albastra. Ochii mei aproape au iesit din orbite cand am vazut ceva ce arata ca o testoasa pe biroul ei.

"Aia e o testoasa?" am intrebat aratand cu degetul spre micul terrarium.

"Oh da," a spus dand din mana de parca testoasele si birourile mergeau in mod normal impreuna. "Numele lui e Lola."

Da, pentru ca asta are sens total, m-am gandit. Un mascul cu nume de femeie. Dumnezeule, femeia asta nu era in toate mintile.

Pam a zambit la mica reptila. "Nu esti tu cel mai mic ajutor al meu?"

Mi-am dres vocea, usor inconfortabil deoarece femeia matura vorbea cu o testoasa. "Ajutor?"

"Desigur!" a spus Pam incantata."Lola e noroc pentru fete. Daca s-au blocat la scris, vin aici si ii mangaie carapacea si voila! Primesc inspiratie instanta. E o parte importanta din echipa Glitter Girls."

Am rezistat sa nu imi dau ochii peste cap; intotdeauna ma enerva cand oamenii vorbeau despre animalele lor de parca erau oameni. Si serios? Angajatii chiar faceau asta? Mangaiau carapacea? Serios, femeile nu aveau logica. "Asta e- um, destul de grozav." am raspuns, nefiind capabil sa gasesc altceva mai bun de spus.

"Da este. Dar oricum, cred ca am gasit ceva ce poti face." Pam a inceput sa ridice randuri de hartii de pe birou in timp ce cauta ceva. Dupa ce s-a impiedicat de o cutie, a inceput sa caute printr-un alt teanc de foi de pe imprimanta.

"Ai nevoie de ajutor?" am intrebat ezitant. Intr-adevar, nu aveam cu ce sa o ajut. Daca viata mea ar fi depins de ceva pe care trebuia sa il gasesc aici, as fi fost dat naibii.

"Nu, nu. Totul e asezat intr-un anumit loc. Ar trebui sa fie chiar- ahha! Aici era." Pam a fluturat niste hartii in aer. Ea numeste asta organizat? Si Sammy care credea ca eu  eram neglijent...

"Asta as vrea ca tu sa faci. Du-te spre camera copiatoarelor. O sa am nevoie de cate 100 de copii din fiecare. As vrea ca programul sa fie pe hartie violet. Fiecare avertisment pe rosu. Celelalte pot fi ce culoare vrei. Distreaza-te."Pam mi-a dat hartiile si a facut din ochi.

"Ok, dar dupa asta? Sunt destul de sigur ca nu imi va lua atat de mult cat vei sta tu la intalnire." am spus uitandu-ma pe diferite foi.

"De fapt, copiatorul e stricat." a spus Pam. "Vreau sa rezolvi asta. Arati ca un tanar capabil. Ar trebui sa o rezolvi cat ai zice peste. Multumesc pentru ajutor, Carl. Missy ar trebui sa isi pazeasca spatele. S-ar putea sa te fur de la ea."

"Stai, glumesti? Sa repar o imprimanta stricata?" am exclamat dar Pam deja plecase. Pe langa asta, mi-a uitat numele... iar. 

____

Scuze daca sunt fraze fara sens, va rog sa imi spuneti daca nu intelegeti ceva.