Profesorul de Sport

Capitolul 32

Am coborat sa ne luam o cafea dupa care am urcat din nou in salonul lui...

Dormea asa ca am pastrat linistea.
Ma asez pe pat si il prind de mana.
Ma intorc spre Adda care era si ea asezata pe pat in spatele meu si o intreb:

-De ce doarme? A dormit timp de doua luni...

-In aceste doua luni, el nu a dormit.... Sufletul lui a ratacit intre doua lumi si acum normal ca e obosit...-imi spune Adda lamurindu-ma...

-Da dar... mi-e frica sa nu adoarma si sa... nu se mai trezeasca. - spun stergandu-mi ochii care erau umpluti de lacrimi.

-O sa se trezeasca! Nu-ti fa griji!- ma imbratiseaza dupa care se retrage si il priveste....

-Cand ma gandesc ca totul s-a intamplat din cauza acelui.... -sunt intrerupta de privirea Addei care se uita spre Edy extrem de speriata...

-Stai! Nu.. t-te.. intoarce! -imi spune balbaindu-se.

-Adda ce ai? Ma sperii... Au! - strig de durere cand simt ca sunt stransa foarte tare de mana.
Ma intorc spre Edy si paralizez cand ii vad privirea.
Ma fixa cu o privire incruntata foarte furioasa fara nici o reactie.

-Auu! Edy ma doare! -spun cand simt ca ma strange din ce in ce mai tare.

Am scapat cu greu din stransoarea mainii lui si am inceput sa plang de durere. Aveam mana rosie.

Ma ridic de pe pat si ma uit spre aparat care scotea un sunet ca de alarma. Pulsul inimii ii era ridicat.
Adda sare de pe pat si incearca sa-l calmeze...

-Pleaca! Iesi de aici! -imi spune printre dinti cu o voce groasa.

-Gata, incercati sa va linistiti. -ii spune Adda opeindu-l sa se ridice din pat.

-Spune-i sa... plece!- ii spune Addei. Respira greu si strangea din ochi din cauza durerii. Aparatul suna din ce in mai tare. I s-a declansat o alarma. Edy a facut o criza. Au intrat medicii la el in salon si am iesit cu Adda pe hol.
Eram foarte speriate nu stiam ce se intamplase dintr-o data cu el...

De ce ma ura atat de tare?

Au iesit medicii si am intrebat pe unul dintre ei ce a patit Edy...

Ne-a spus ca a avut o criza din cauza a unei amintiri neplacute...

Adda a intrat in salonul lui si a vorbit cu el timp de o jumatate ora. La un moment dat a iesit si m-a chemat inauntru.

Am intrat speriata si il priveam pe Edy timida.

-De ce nu mi-ai spus nimic? -ma intreaba pe ton bland ridicandu-si capul de pe perna.

-Mi-a fost frica... -ii raspund izbucnind in plans. Ma asez pe coltul patului.

-Frica? Frica de ce? Sau.. De cine? -ma intreaba nelamurit...
-Daca ti-as fi spus, Razvan ar fi aratat asa zisa poza cu noi si...

-Si ce? -ma intrerupe...

-Si s-ar fi aflat de "relatia" noastra. -ii spun tragandu-mi nasul.

-In primul rand, nu avem nici o relatie! Si in al doilea rand... dupa 18 ani... poti lua aceste decizii singura. -imi spune lasandu-si capul pe spate.

-Cum? La ce decizii te referi? -tresar de pe pat si ma aplec deasupra lui.

-Adica... nu ne-ar judeca nimeni daca s-ar afla de o presupusa relatie. Relatia noastra, nu ar fi fost ilegala!

-Doamne! Habar n-avem de chestia asta! Deci, inseamna ca noi doi, putem sa...

-Sa ramanem prieteni! -ma intrerupe...

-Mda... -mormai usor iritata.

* * *

A trecut o sapamana. Azi, Edy a fost externat.
E destul de bine, in ciuda faptului ca are umarul drept si abdomenul intr-o fasie de ghips... (pnm, nu ma pricep la explicat)

Am luat taxiul de la spital pana la apartamentul lui.

Am ajuns acasa la el si l-am dus in dormitor dupa care am mers acasa la mine.

Fiind extenuata, m-am aruncat in pat si am adormit...
***

Deschid ochii si ma ridic buimaca in capul oaselor. Ma uit la ceas care indica 1:30 noaptea.
Tresar cand imi aduc aminte de Edy. Stiam ca era slabit si am decis sa merg la el sa vad cum se simte.

Intru in camera lui si il caut cu privirea dar nu il gasesc. Tresar cand simt o mana fierbinte ce ma atinge pe umar. Ma intorc brusc si il vad pe el care de abia se tinea pe picioare.
Era imbracat cu un tricou negru larg si o pereche de pantaloni albastri de trening. Avea parul ciufulit si ii statea atat de bine ^_^
Era rosu la fata si avea buzele uscate si foarte rosii. Se uita catre mine cu o privire pierduta si isi trece mana prin par plictisit. Se scarpina dupa ceafa si ma intreaba cu o voce ragusita:

-Ce faci? De ce nu dormi la ora asta?

-A-am venit sa... sa vad cum... cum te simti... -ma balbaiam in fata lui neputand sa imi iau ochii de la el.

Trece pe langa mine si se tranteste in pat.
Ma intorc spre el si imi trec mana peste obrazul lui. Ardea atat de tare incat m-a facut sa imi retrag mana speriata.

-Doamne! Edy, ai febra mare!

-Stai linistita... e normal... sunt reactii adverse din cauza... glontului... -se chinuia sa vorbeasca.

-Ai luat o pastila?

-Neah... nu iau pastile! -imi raspunde pe un ton hotarat.

-Ei de data asta vei lua! -ii spun poruncitor dupa care ma duc in apartamentul sa iau o pastila.

Ma intorc grabita cu pastila. Ma opresc in usa dormitorului si il privesc pret de cateva secunde.
Are patura trasa pana la nivelul nasului lasandu-si doar ochii la vedere. Intredeschide ochii si ma priveste plictisit.
"Acei ochi... Awww! "
Ii aduc o cana cu ceai si iu dau pastila pe care a cam refuzat-o s-o ia.
Mai scot o patura din sifioner pe care o pun peste el.

Ma intind langa el si simt cum isi lasa capul pe pieptul meu. Isi pune o mana pe dupa talia mea si ma trage spre el. Coboara incet capul pana la abdomenul meu unde ramane si adoarme.
Mi se face pielea de gaina cand ii simt respiratia fierbinte cum imi gadila abdomenul.

Imi bag o mana prin parul lui si incep sa ma joc cu el.
............