Profesorul de Sport

Capitolul 26

Mi-am luat telefonul si am vazut mesajul despre care vorbea… Idiotul de Razvan i-a trimis un mesaj lui Edy in care ii spunea,  defapt eu ii spuneam sa vina la mine in camera la ora 00:00 pentru ceva important.
"Doamne cu siguranta a venit si ne-a vazut ce faceam… "
Am sarit din pat,  m-am imbracat si am inceput sa-l caut cu disperare pe Edy…   
Am intrebat la receptia hotelului si am aflat ca a plecat aseara si ca era foarte nervos.  Am rugat-o pe Adda sa-mi i-a bagajul fara sa-i dau nici o explicatie.  Am luat primul taxi spre Bucuresti si am plecat.
Pe tot drumul am fost foarte agitata. Intr-un sfarsit am ajuns in fata blocului… Am urcat in fuga scarile si am ajuns in fata usei lui.
Am inceput sa bat in usa ca o descreierata implorandu-l sa-mi deschida.
Dintr-o data usa se deschide. Un aer rece imi vine in fata. Linistea era apasatoare,  pe jos erau multe cioburi de sticla si cateva sticle de Jack Daniels si Tequila. Telefonul lui era aruncat pe jos,  scaunele si masa erau daramate… Ridic privirea si il vad pe el.  Un alt Edy.
Avea ochii rosii plini de lacrimi… pe obrajii lui se putea vedea ca au curs siruri de lacrimi… Era aproape vanat la buze. Mi-a inghetat sangele in vene cand s-a uitat la mine.  Mi-a aruncat o privire ingrozitoare de ura.  Niciodata nu-l mai vazusem in halu' asta! Era turbat de furie si mai era si beat!

-Ce vrei?! -ma intreaba scarbit pe un ton gros si apasat.

Eram foarte speriata si l-am rugat sa ma lase inauntru'
M-a lasat si am facut un pas inauntru.  A izbit usa cu piciorul ceea ce m-a facut sa tresar. M-am intors spre el si am cazut in genunchi in fata lui si am inceput sa-l implor plangand:

-Iarta-ma!  Te implor iarta-ma! Jur ca nu am vrut,  nu stiu ce mi-a facut de m-am culcat cu el….
Am fost intrerupta de el.  M-a prins brutal de brat si m-a ridicat in picioare.

-Lasa-ma cu teatru asta ieftin! Nu tine! Macar spune-mi ceva!  Ti-o trage la fel de bine ca mine? -imi spune cu un sarcasm total.

-Edy! Cum poti sa spui asta? -il intreb incercand sa-l ating.

-I-a mana de pe mine! O singura data daca ma mai atingi,  nu raspund de faptele mele!

-Te implor iarta-ma! De ce nu-mi mai suporti atingerile? -il intrebam plangand.

-Te-ai spalat pe maini dupa ce te-a atins… "ăla"? Sau vrei sa ma infectezi si pe mine?  -ma intreaba cu dispret..

-Nu. Nici n-am avut timp sa fac un dus. Am venit direct sa te caut.  Inca persista mirosul lui…

-Nu am nevoie de detalii asa ca taci! -imi ordona.

-Inca simt cum ma dezbraca si isi plimba mainile lui scarboase pe mine…

-Taci! - imi striga printre dinti,  dandu-se in spate si bagandu-si mainile prin par in semn de disperare.

-Inca ii simt buzele lui pe ale mele,  iar eu ca o proasta credeam ca esti tu…

-Ti-am spus sa taci!  -imi striga si loveste peretele cu pumnul din toata puterea,  spargandu-l. I-a intrat mana pana la cot in placajul peretelui.
Am tresarit la acea lovitura si am inceput sa respir tare si intrerupt. Imi era frica sa nu ma loveasca. A scos mana din perete si era plin de sange. Cand am vazut asta m-am apropiat de el sa-l ajut.

-Doamne! Edy, ce-ai facut? Sangerezi. Ai nevoie de ajutor! - i-am strigat prinzandu-i mana ranita cu mainile mele.
In acel moment m-a prins foarte strans de maini si m-a izbit brutal de usa!
Cu o mana mi-a cuprins obrajii,  iar cu cealalta imi tinea mainile foarte strans lipite de pieptul meu.

-Ti-am spus sa nu ma mai atingi! -imi striga printre dinti cu un ton gros.  Avea o privire demonica. Abea atunci am inteles ca nu mai era el. - Lasa-ma dracului in pace! Blestem clipa in care te-am cunoscut! Esti cea mai mare greseala a vietii mele! Te urasc Camelia Rosca! Te urasc!
Dupa acea serie de cuvinte atat de dureroase,  mi-a dat drumul si mi-a deschis usa spunandu-mi:

-Iesi! Nu vreau sa te vad! Nu acum! -imi spune imblanzindu-si vocea…

Am iesit afara si in urma mea a trantit usa cu putere. Eram speriata. Respiram intrerupt,  nu-mi venea sa cred ca e adevarat! Am intrat in apartamentul meu si m-am trantit langa usa. Plangeam in hohote. Simteam ca nu pot sa respir. In mintea mea se auzea doar vocea lui cum imi spunea cat de mult ma dispretuieste. Adda ma sunase de mai multe ori dar nu i-am raspuns… am primit un mesaj de la ea in care imi spunea ca vine acasa. Simteam ca nu mai pot rezista,  ma durea capul ingrozitor asa ca am mers la baie sa iau o pastila. Ma priveam in oglinda si eram scarbita de ce vedeam…

"Uita-te la tine Camelia! Cine esti? Ce monstru ai devenit! O fata cu inima de gheata capabila doar sa raneasca! Nici macar nu esti in stare sa spui doua cuvinte… Unde e fata aia draguta si buna care se indragostea de oricine? Te-ai indragostit de un monstru care te-a ranit foarte mult si de cine merita, de cine si-ar da si viata pentru tine… nu poti sa spui doua cuvinte amarate! Ce ai ajuns… o depravata care si-a tras-o cu drogatul scolii! Care e rolul tau in viata asta? Ai pierdut tot ce aveai mai bun… Esti un nimeni! Nu meriti sa mai traiesti! Nu ai pentru ce! "
Mi-am turnat cateva pastile pe gat si le-am inghitit! Am putut sa merg pana in camera dupa care am inceput sa ma simt foarte ametita si am lesinat….

-----------------------------