My life with the Walter boys & My life as a Walter boy-TRADUSA

Chapter 44- Where's Waldo 2.

Usa s-a deschis din nou. „Hei Nathan, Jackie e ai-." Apoi a dat cu ochii de mine. „Hei aici erai!" s-a bucurat el exact ca un copil.

„Hei babe." Am zambit eu. Nathan si-a dat ochii peste cap. „Care-i treaba?"

„Nimic nou, vroiam doar sa stiu daca vrei sa vii la jocul meu de baseball mai tarziu?" Colturile gurii lui s-au ridicat intr-un zambet plin de speranta. Cum as putea sa spun nu unui zambet atat de dragut?

„Mi-ar placea, Alex." Am spus eu sarind de pe locul de la fereastra. „Dar trebuie sa imi faci o favoare intai."

„Sigur." A spus el incantat.

„Trebuie sa merg pana la baie. Poti sa imi tii locul pentru un moment?"

**

In timp ce imi spalam mainile, am inceput sa fredonez unul din cantecele idioate de la Metallica. Am auzit un chicotit. Ochii mei s-au deschis larg si m-am intors.

„Cine e aici?" am intrebat.

Cineva a incercat sa acopere un alt val de ras, si am dat perdeaua de la dus deoparte.

„Benny!" m-am plans eu cand l-am vazut stand intins in cada. „Ce faci aici?"

„Ma joc ascunsa. Intotdeauna porti lenjerie cu bulinute?"

„Oh Doamne." Am spus eu rusinata. „Benny de ce nu ai spus ca esti aici cand am intrat?"

„Nu asa se joaca ascunsa. Trebuie sa faci liniste, dah."

„Dar trebuia sa merg la baie." Am spus eu.

Usa s-a deschis. Oamenii chiar trebuie sa invete cum sa bata la usile din casa asta.

„Te-am gasit!" a strigat Zack.

„Am castigat?" a intrebat geamanul sau.

„Nu!" s-a plans Pete intrand in baie. „Zack a trisat. A pandit cand am incercat sa ma ascund."

„Ba nu!"

„Ba chiar da!"

„Baieti!" am spus eu incercand sa intrerup cearta. „Ce ziceti sa incepeti din nou. Joc si eu."

**

„Benny, nu poti sa ma urmaresti pe aici. Incerc sa gasesc un loc bun in care sa ma ascund." I-am spus eu.

„Dar vreau sa ma ascund cu tine." S-a bosumflat el. M-am uitat in jos la fata lui adorabila de catel.

„Oh bine." Am spus eu renuntand. Am deschis dulapul si am scos cateva prosoape, facand un mic spatiu. „Vino aici."

L-am ridicat pe Bebby si l-am ajutat sa intre dupa care l-am acoperit cu prosoape. Apoi, am pasit inauntru si am inchis usa si lumina.

„Nu o sa ne gaseasca niciodata." A soptit Benny.

„Hei," am soptit inapoi. „Am crezut ca regula era sa stai in liniste."

Am stat in intuneric cateva minute pana cand cineva a deschis usa.

„Ce naiba?" a intrebat Cole. Gura mea s-a deschis cand am observat ca are doar un prosop in jurul taliei sale. Eram cu capul in nori si nu am putut sa raspund.

„Peaches, peaches, apple pie. If you're not ready holler I !" *Asta e ca la noi gen „Cine nu-i gata il iau cu lopata"* a strigat Pete de undeva din casa.

L-am simtit pe Benny tragandu-ma de bluza. La naiba, o sa fim gasiti primii.

„Intra aici." Am spus tragandu-l pe Cole in dulap. Nu era prea mult loc. Spatele meu era presat de haine iar abdomenul de cel gol al lui Cole.

„Ce faci?" a intrebat el.

„Taci!" am sasait eu. „Jucam ascunsa."

„In dulap? Toata lumea stie ca nu trebuie sa te ascunzi aici. E primul loc in care te cauta." Mi-a spus Cole.

„De ce iti pasa?" am soptit eu,

„Um, poate pentru ca am nevoie de niste haine? Nu planuiesc sa fiu folosit de o fata nebuna."

„Nu sunt nebuna." Am spus calcandu-l pe picior.

„La naiba femeie! Asta a durut!" a spus Cole.

„Puteti sa va sarutati odata?" s-a plans Benny. „Macar atunci veti tacea. Vreau sa castig."

„La naiba!" Mai e cineva aici?" a intrebat Cole.

„Da, Carmen Sandiego si Where's Waldo." Am spus eu sarcastica.

„Dumnezeule, cineva a mancat salata cu aroganta in dimineata asta." A raspuns Cole.

Mi-am dat ochii peste cap, uitand ca nu ma poate vedea. Ziua de azi devine mai nebuna decat am crezut.

______