♚ Capitolul 3 ︱V4

762 62 94
                                    


Hεα†


Încerc să mă acomodez cu scaunul cu rotile, deși mă simt constrâns atunci când îl folosesc. Mi-am angajat un om care să mă aibă în grijă, care să fie totodată și bodyguard în caz că cineva avea să mă atace din senin. Pentru că atunci când proprii membrii ai familiei au organizat două instanțe în care au încercat să te accidenteze, nu mai puteai avea încredere în nimeni.

În plus, aveam să mă întâlnesc cu doi dintre cei mai periculoși oameni din District zilele acestea: Kross Michno și Colț Alb, așadar nu strica un plus de protecție. Valerys era un gagster rus, care lucra ca gardă de corp pentru oameni cu intenții îndoielnice și l-am angajat prin cunoștințele lui Maksim. Îmi plăcea că înțelegea engleza, dar n-o vorbea și comunicarea dintre noi era minimă și concisă. Nu voiam pe cineva alături, care să turuie așa cum obișnuiau să turuie Berni sau Zăpăcita.

Val mă ajuta să mă deplasez cu scaunul de rotile și să pătrund în diferite incinte, acolo unde mie îmi era foarte greu să ajung. Tot el m-a ajutat să mă deplasez până în apartamentul meu, acolo unde fetele, May și Kira m-au ajutat cu despachetările. Deși ziua de azi a fost incredibil de lungă, am decis să-l chem pe Anzelm la mine, pentru a clarifica niște lucruri.

Nu a mai trecut pe aici de ani buni și data trecută era să-l azvârl pe fereastră, în urma unei îmbrânceli de pomină. Ne declarasem pe atunci război și nu voiam nici în ruptul capului să pierd în fața lui. Mă lăsasem condus de orgoliu, însă de această dată nu sunt împins de la spate de el, ci de sentimentul de indignare la gândul că mi-a rănit fata.

Eram al dracului de supărat pe fratele meu și l-aș fi considerat dușman, dacă nu mi-aș fi dat seama că ceva era în neregulă. Glonțul folosit pentru a o doborî pe Heavy a fost unul orb. Nu ar fi făcut această greșeală, fără intenție. Era clar că a plănuit ceva de la bun început și încă avea un plan în desfășurare. Trebuia însă să aflu ce anume. Trebuia să-l descos.

– Ai grijă la Zel. Este puțin controversat și impulsiv, i-am zis lui Val, raportându-i în avans tot ceea ce era de raportat. Nu știm ce are în cap. Se aprinde foarte repede dacă este deranjat și de cele mai multe ori se comportă ca o divă.

Rusul a dat afirmativ din cap și a așteptat venirea fratelui meu, care și-a făcut apariția după aproximativ trei ore de la ora stabilită inițial. Firește. Știam că acest lucru avea să se întâmple, pentru că în toți anii în care l-am cunoscut, niciodată nu a fost punctual. Cred că într-o altă viață, ar fi fost o divă pe cinste.

A intrat în apartament, strâmbând din nas, ca și când praful de aici îi întrece limita. Mereu mi-a zis că îmi consideră spațiul în care conviețuiesc de prost gust și sărăcăcios, în comparație cu penthouse-ul său luxos și opulent. Știa că îmi permit mai mult și poate că de aceea se și ofusca în felul acesta. Era indignant pentru el ca un milionar să trăiască într-un apartament simplu.

Și-a sustras o batistă din buzunar și a șters textura canapelei mele, ca mai apoi să se așeze pe ea. Firește, doar exagera. May a făcut curat peste tot, așadar apartamentul meu era lună și bec. Dar Anzelm cumva avea concepția asta că dacă intră în contact cu lucrurile atinse de cineva de rang obișnuit sărăcia se va transmite prin particule de aer. Și categoric nu voia să riște ca asta să se întâmple.

Am încercat să nu-mi pierd răbdarea cu el și am rămas rigid în scaunul meu cu rotile, în timp ce îl aveam pe Val în spate, în poziție defensivă.

– Mișto aparat, Zel mi s-a adresat răutăcios. Să înțeleg că te ajută să mergi, pentru că tu ești incapabil să o faci pe cont propriu?

HeatWhere stories live. Discover now