Trecutul unui demon

Capitolul 22

-Pentru ce a fost asta? Abia reușesc să spun printre gafailelile constante.

-Pentru ca atunci când cineva se apropie de tine sa știe că ești a mea și nu are dreptul să te atingă.

Sunt a lui? Oricât de interesant suna asta nu sunt un obiect ca să mă "marcheze" si dacă mai aveam oxigen necesar i-aș fi spus și lui asta.

-O sa se învinețească.

-Asta e și ideea.

Eram gata să mă contrazic cu el dacă nu începea să îmi sărute locul respectiv și să facă cerculețe cu limba.
Chiar când vroia să îmi atace din nou buzele un bâzâit enervant se aude din buzunarul pantalonilor lui strigând momentul.
Inițial credeam ca o sa ma lase jos dar observ cum fără pic de greutate își scoate telefonul din buzunar, dezechilibrand-ma. Își încordează bratul mai tare in jurul meu pentru a nu mai scapa ceea ce e oricum putin probabil la forta pe care o are. Se vede ca e destul de iritat din cauza întreruperi dat fiind tonul irascibil cu care răspunde. În mai putin de 5 secunde închide telefonul fără ca măcar să îi răspunda persoanei respective și îl bagă la loc în buzunar.

-S-a întâmplat ceva?

-Nu din ce trebuie tu sa iti faci griji.

-Adică? Îmi arcuiesc o sprânceană în semn de nedumerire.

-Adică dacă nu iti pui ceva pe tine cat mai repede o să te lipesc de geamul ala și nu îmi mai asum ce o sa se întâmple în continuare.

Cobor din bratele lui în a doua secunda când aud " amenințarea perversa" care nu știu de ce dar ma face sa rad.
Îmi prinde mana intra lui și chiar când să ieșim pe ușa îmi încheie din nou sacoul pana în gât făcându-mă să arăt ca un pinguin supraponderal.
Ieșim pe ușa biroului și iminent le vad privirile ucigătoare ale tipelor care mă sagetau din priviri și când am pășit în locul asta. Dacă nu își schimbă mai repede moacele o sa le iau special unele noi de la supermarket. Nu pot să nu observ ca marea majoritate dintre ele au în jur de 25-30 de ani și chiar dacă nu îmi place să recunosc sunt frumoase. Ochii lor ma scanează cu sila pe mine și cu dorința pe Aiden. Îmi displac teribil de mult parașutele astea care se holbează fără pic de retinere la cel care ma tine pe mine de mână. Chiar când eram gata să le arunc vreo două în faţa ca se holbează ca maimultele la mine îmi amintesc de cum sunt sunt eu îmbrăcată și prefer să tac chiar dacă nu am vrut sa apar asa de buna voie.

Ajungem într-un mall central al orașului unde sigur m-aș pierde.
Când intram constat ca locul e mai mult decât plin și aproape că vreau să o zbughesc afara pe ușa daca nu aș fi numai într-un tricou și un sacou.
Tot ce vreau e ca nu cumva sa ma întâlnesc cu cineva cunoscut.

-Hai sa facem asta repede și să plecăm.

Mă privește amuzat cum încerc să mă ascund în sacou și aproape că văd un zâmbet.

-Ești prima femeie care vrea sa plece cat mai repede dintr-un mall.

-Și ultima dacă o să mă vadă cineva cunoscut. Ultimul lucru de care am nevoie e sa fiu văzută într-un sacou bărbătesc și ce coincidenta, cu bărbatul căruia îi aparține sacoul de brat.

- Altele și-ar da o mână ca să fie prinse în ipostaza asta.

-Ei bine eu sunt mai specială asa ca hai sa ieșim odată de aici pana nu voi fi încuiată toată viata într-un beci.

În momentele astea dacă nu l-aș fi cunoscut mai bine puteam sa jur ca rade înăuntrul lui.

Intram într-un magazin de haine și aproape că mă bag sub podea când o văd pe Kanses cu căţelele ei cum își alege nesatisfăcută un sutien. Îi dau drumul mâinii lui Aiden și mă ascund după el ca o femeie cu tulburări psihice.

-Nu te misca! Îi spun și aud un râs ușor din gura lui.

-De cine te ascunzi?

-Îţi spun după ce ieșim de aici.

Mă afund mai tare in spatele lui Aiden și înjur în gând de norocul pe care îl am.

*****

Intru în mașină și expir ușurată ca nu am dat bot în bot cu cineva cunoscut exceptând faza când aproape că am fost prinsa de Kanses și gașca ei de clone.
Pana la urma am reușit să îmi iau o bluza și o pereche de pantaloni si abia aștept să ajung acasă.

-Cat pe ce.... Mă arunc exasperarea în scaunul mașinii și îmi pun mâinile în cap de nervi.

-Tot nu mi-ai spus de cine te ascunde-ai în magazin.

-De niște colege de la școală care dacă m-ar fi văzut sigur eram atracția principala în liceu.

- Și mă rog de ce mai exact? Își arcuiește o sprânceană și se apropie fioros de mine cu zâmbetul ala pervers și...

-Pai nu știu dacă ai observat dar eram singura tipa din tot mall-ul care era îmbrăcată într-un tricou bărbătesc si cu dita mai barbatu de mână. Tu ce ai înțelege din asta?

- Iti e rușine să fi văzută cu mine, pisicuță? Mana lui urca periculos de sus pe coapsa mea și automat ma înrosesc ca un rac pe lângă faptul că mi-am înghitit și cuvintele.

Numai rusine mi-o fi cu cel mai sexy bărbat de pe pământ.

- Dacă cineva m-ar vedea cu tine ar scormonii tot felul de imbecilitati și nu vreau asta.

-Tot nu mi-ai răspuns la întrebare. Degetele continua sa urce pana la nasturele pantalonilor și al dracu de nu îmi vine să explodez pe bancheta.

-Normal ca nu! Mă grăbesc să spun pana nu face alta mișcare , iar imediat îsi desprinde degetele de pe pantalonii mei concentrându-se la condus.

-Imi plăcea mai mult când erai numai în tricoul meu.
Îl aud vorbind mai mult pentru el apoi pornește mașina din parcare.