Confesiunea Gresita ✔

Poate va veni

~♡Jay♡~

A strâns mai bine buchetul de flori în mâini când a apasăt pe soneria ușii emoționat.

Timp de un minut a stat  așteptând fără să audă o mișcare din cealaltă parte a ușii. Oare nu era acasă ?

Cu un oftat trist a mers în parcul din apropiere așezându-se pe o bancă liberă să își deschidă telefonul și să o sune. Fiindcă nu primea nici un răspuns a glisat butonul roșu terminând apelul. Deja era cea de a treia încercare nereușita să primească un răspuns din partea ei.

Ce putea face în situația asta ? Să aștepte mai mult ? Poate va veni. Jay regretă din nou pentru a mia oară când își reamintea cât de urât de purtase cu ea ultima data.

Ar fi vrut să își ceară scuze în fața ei dar din moment ce fata nu îi răspundea, putea face măcar efortul de a-i lăsa un mesaj chiar dacă ultimele rămăseseră înca necitite. Trebuia să încerce mai mult.

Cu grijă a tastat câteva cuvinte, gândindu-se serios la ce ar putea să îi spună.

Chaewon, îmi pare foarte rău pentru ce s-a întâmplat ultima dată. Nu am vorbit serios când ți-am spus că nu pot avea încredere în tine. Chiar regret ce am făcut. Te plac mult și sper că mă vei ierta.

A recitit mesajul scris cu mulțumire. Apoi a mai citit-o de câteva ori să se asigure că nu greșise nici un cuvânt. Brusc mesajul i se părea că nu mai este la fel, de parcă i-ar fi lipsit ceva. A șters ultima propoziție încercând să o înlocuiască cu ceva mai bun.

~♡Chaewon♡~

- Cum ai putut să îți lași hainele de schimb acolo ? Le-ai lăsat pur și simplu în vilă și ai plecat.

Eunchae s-a bosumflat în fața prietenei sale cu dezamăgire.

- Eram foarte grăbită să ajung acasă.

- Ți le voi da eu mai târziu.

- Mersi mult.

- Dar în schimb îmi cumperi o cafea. Am văzut că s-a deschis unul prin apropiere, mergem ? Propuse ea și Chaewon a aprobat din cap fiind de acord să viziteze locul.

Când au intrat în încăpere, s-au așezat la o mașa liberă din spre geam. După ce fetele s-au uitat prin meniu au comandat câte un frappe fiecare, așteptând ca băutura să le fie adusă.

- Nu este chiar așa rău fără telefon. Mă ajută și să-mi adun gândurile. Dacă aveam telefon, cred că tot continuam să mă uit la el și să mă simt anxioasă toată ziua.

- Dacă Jay te-a sunat ? Întreabă Eunchae ridicând din sprâncene curioasă.

- Aș vrea eu... A mormăit cu îndoială Chaewon. Nu și-l putea închipui pe Jay regretând ce făcuse. În acea seară putu să vadă clar determinarea lui a de a se despărți de ea.

Eunchae se uită cu o insistență sâcâitoare la Chaewon, făcând-o să se întrebe de ce o privește în acel fel.

- Știi...să fiu sinceră, chiar nu te înțeleg. De ce nu l-ai crezut pe Jay ? De ce ai săpat în trecut ?

- A fost prima dată când Jay a încercat să ascundă ceva de mine. Nu era în firea lui să fie așa. Deci m-am întrebat... De ce face asta ? Cu ce motiv ? De ce a încercat să ascundă asta de toți oamenii ?

Chaewon a oftat apăsat, aruncând o scurtă privire spre prietena ei înainte să îi explice în continoare.

- Știam sigur că are motivele lui dar a avut multe ocazii să îmi spună ce s-a întâmplat, dar nu a făcut-o.