My life with the Walter boys & My life as a Walter boy-TRADUSA

Chapter 35- What else could go wrong

"Sunteti naspa." s-a plans Alex.

****

"Asta nu e partea buna!" am strigat eu in timp ce fugeam prin aeroport. Mai aveam 15 minute sa prindem zborul iar noi eram complet pierduti.

"Ar trebui sa mergem la Terminal B." a spus Cole aratand spre un semn. "Dar spune ca suntem in Terminat D."

"Nu!" a spus Alex aratand in fata. "Mergem pe aici, asa cum spune harta." A incercat sa ne indrume spre terminalul corect de 10 minute, datorita lui Cole care a furat harta aeroportului din plasa micuta din fata scaunului lui de avion.

"Oh, da-mi aia!" a cerut Cole luand harta din mainile mici ale fratelui lui. S-a uitat la ea un moment dupa care s-a incruntat. "Idiotule! Harta e cu susul in jos."

Alex nu a spus nimic, insa si-a incrucisat bratele si s-a incruntat, aratand mai mult furios pe el insusi.

"Trebuie sa mergem de unde am venit." a spus Cole cateva secunde mai tarziu. Frustrati, ne-am intors cu totii si ne-am chinuit sa ne facem loc prin multime spre locul de unde am venit.

"Tot nu vad terminalul B." am spus eu, vocea mea mai pitigaiata decat deobicei; panica a inceput sa apara. Nici unul din noi nu vroia sa piarda avionul si sa ramana intr-un oras necunoscut.

"Nici eu." a mormait Cole uitandu-se in jur.

"Ma scuzati, domnule?" am spus eu oprind un paznic. "Stiti unde e terminalul B?"

"Desigur." a spus el zambind. "Sunteti in terminalul B. Este destul de ciudat, dar terminalul A si terminalul B s-au unit luna trecuta iar semnele nu s-au schimbat inca. Care e numarul zborului?"

"452." am spus eu, nervii mei incepand sa dispara.

"E chiar acolo, si nu va faceti griji, zborul vostru a fost intarziat." a spus el aratand spre stanga.

"Multumesc lui Dumnezeu." a bombanit Cole.

"Multumesc mult, domnule." am spus eu zambind.

"Nici o problema." a spus el dupa care a plecat.

Zborul nostru a fost anulat din cauza vremii din Colorado. Ne-am trantit cu totii intr-un rand de locuri in zona de asteptare incercand sa ne recapatam respiratia.

"Daca se mai intampla ceva rau, jur...." a spus Cole orpindu-se.

Am za,bit, simtindu-ma mult mai bine decat acum 5 minute. "Totul e bine. Trebuie sa razi la lucruri de astea, altfel, viata o sa te sece pana la moarte." i-am spus eu.

Cole s-a uitat urat la mine.

"Ce?" l-am intrebat eu plina de viata.

Cole a stat in liniste pentru un moment, uitandu-se prin aeroport. "Nimic, cred doar ca ziua de azi nu va fi prea buna."

"Pai, priveste partea buna. Ce se mai poate intampla?"

"Nu ar fi trebuit sa spui asta." a spus Alex sarind din locul lui.

"De ce?" am intrebat eu. Serios, am trecut prin destule probleme pentru o singura zi; nimic rau nu se mai poate intampla.

"Pai." a spus Alex aratand spre cineva din spatele meu. "Omul ala tocmai a plecat cu geanta ta."

"Foarte amuzant, Alex." am spus eu dandu-mi ochii peste cap si uitandu-ma la Cole. "Vezi, macar el are simtul umorului.

Cole s-a ridicat de pe scaun uitandu-se intens in spatele meu.

"Jackie, nu glu-" a inceput Alex.

"Hei, tu!" a strigat Cole. "Opreste-te!"

M-am uitat in spate pentru a vedea un om inalt fugind de-a lungul holului. S-a uitat inapoi la noi cand l-a auzit pe Cole strigand. Atarnand de umarul lui era poseta mea violet.

______