Viața langa un monstru

Marian si Anastasia

Am ieșit pe ușa mai trista și mai devastata ca niciodată, inima numaidecât, iar copilul meu, a mai dat un singur semn de viata, doar când am pășit pe prag. Acum sunt la fosta mea casa, care e mai goala ca oricând, fără părinți, fără fratele meu, doar eu,...adica noi.

E târziu, asa ca ma pun în vechiul meu pat sa dorm, nu mam schimbat la pijamale, nu am făcut nimic altceva decât sa închid usa și sa dorm.

A doua zi.

Usa scoate niște sunete enervante, îmi e ca deja au aflat vecini vă mam întors, și îmi scor ochi cu întreținerea.

Ma ridic leneșă din parc, și ma uit pe vizor, unde uimirea mea a urcat spre cer turbo, era Anastasia, sora lui Dominik.

Am deschis usa, îmi aducea aminte de Dominik, cea ce mia adus lacrimi în ochi, imensa ce ma văzut, șia încolăcit bratele în jurul meu, am ținut-o ștrand în brate, dar aceasta sa depărtat rapid, cred ca mia simțit burtica.

Ma privit uimita, eram inbracata întunecat tricou pe corp, aceasta a zâmbit, apoi mia văzut privirea, și ma luat în brate dinou.

- Aveam nevoie de asta, am zis eu în parul ei, te rog intra.

- Vai Tanya, nu pot sa cred, ești însărcinată.
- Da ca sa vezi, am zis eu zambind, mai mult și-n politețe.

- De când. A întrebat așezându-se pe un scaun.

- Dinainte de nunta, cu trei zile.

Aceasta a mărit ochi, apoi a început sa rada.

- Acum înțeleg de ce nu a acceptat Dominik cutia de prezervative ca și cadou.

Mam încruntat, am început sa rad și eu la cât de anormală e, apoi am început sa plâng, la momentele mele și ale lui Dominik.

Of draga mea, nu plânge, nu e bine pentru cel mic.

- Glumesti, am zis printre sughițuri, c-un eu de 16 ani sa cresc un monstrulet? Ce ma fac Ana , fără Dominik mai bine îmi iau zilele.

- Nu vorbi asa.

- Asta e adevărul.

Am mers amândouă în sufragerie, fiecare cu un pahar de apa, deoarece frigiderul era gol, dat pe care l-am băut eu ca sa ma liniștesc.

- Nu știu ce sa întâmplat cu voi în acest timp. Dar știu ca Dominik sa întors ieri, și era cu Flavia. Am întrebat de tine și nu ma băgat în seama, a trecut pe lângă mine. Sigur cineva ia făcut ceva.

- Ea ia făcut ceva, mam gândit la asta, deoarece el nu avea nimic ieri dimineață, a plecat laagazin, iar când sau întors erau inpreuna. Respirația deja mi se ducea incet. A zis ca îl va o ml ora Anastasia, a zis ca ne va omora copilul, ca nu a vrut de la mine decât sa îmi intre în pantaloni, ca nu ma iubește.

Plângeam dinou, Miranda de undeai am lacrimi.

- Ana, el nu ar fi zis asta niciodată, a luptat pentru min, chiar și când a crezut sa sunt însărcinată cu alcineva, poate tu nu ști, dar a făcut-o. Adora copilul, vorbea ore în șir cu burtica mea, ma tachina la mâncare, și era supărat când mergeam afara și îmi ascundeam burta.

- O scumpa mea, spuse luindu-ma în brațe. Voi încerca câtai mult sa fac ceva, ai grija de tine intre timp.

Am dat din cap afirmativ.

- Ți-am adus mâncare, și bani, tot ce ai nevoie.

- Ana, sunt speriată, nu a mai mișcat deloc de când am părăsit vila, te rog, poți sa ii auzi inima, spune-mi ca e bine.