Viața langa un monstru

Jocuri

Dominik POV

- Vreau sa îmi vad părinți.

Cuvintele sale ma dureau atat de tare, atat de speriata e de mine, încât vrea sa plece fără explicați? Oare chiar atât de mult ma urăște?

Ce sa fac? Sa o duc, dacă o duc o pot pierde pentru totdeauna, iar dacă nu, se va întâmpla același lucru, nu ma va ierta niciodată.

Mai bine o duc, asa nu ii stric viata, dacă o voi tine închisă aici, nu va putea avea o viata. Dacă va vrea sa rămână în lumea ei, o voi lăsa, isi vă face o familie, va fi fericita, dar o voi veghea precum îngerul ei.

- Bine, vocea mea era dureroasă, simtiam cum nu pot sa îmi ascund sentimentul de durere, nu vroiam sa plece.

Vreau sa îmi petrec viața alături de ea, sa fie a mea, sa ne căsătorim, sa o transform, sa fie precum mine, sa nu mai fie speriata, sa avem copii, o familie mare și fericita, sa îmi petrec fiecare clipa lângă ea, iubind-o mereu la fel, și chiar mai mult.

Nici nu îmi vine sa cred ca gândesc asa ceva, înainte sa o cunosc nu ași fi dat doi bani pe viata unui muritor, iar acum vreau o viata alături de unul...sau mai degrabă una.

Dar dacă ea nu accepta asa ceva, nu ii voi distruge viata pentru dorințele mele, o voi lăsa libera, deși știu ca ea e sufletul meu, iar eu al ei, voi face tot ce își dorește.

"O vad cum zâmbește, pare atât de incantata....La revedere îngerul meu, vei fi mereu petala mea de trandafir, maica-mea raza de soare, singura mea sursa de căldură și fericire"

Tanya POV

- Bine...spuse Dominik.

A zis da, nu pot sa cred, un imens zambet îmi acaparase buzele, eram fericita ca îmi puteam vedea părinți.

"Dominik pare trist, ore crede ca îl voi parasi?"

Pentru a nu își face filme cu mine făcându-i semn cu mana, lam luat și lam sărutat flamand. Eram atat de entuziasmata, încât Lam muscat de buza.

Când am mam despărțit de buzele sale ce păruse inpietrite sub ale mele, lam privit, era uimit, mai uimit decât înainte. Un zambet imens ia acoperit chipul.

- Chiar dacă jocul sa terminat, am zis eu, asta nu înseamnă că acum te voi parasi,
Te iubesc Dominik.

Eram sinceră, fericita, și cea ce am zis era adevărat, îl iubesc, dece mam tot gândit?

Dominik ma privea, nu mai putem distinge nici o emoție pe chipul sau, doar stătea.

- Asta înseamnă că tu nu ai sa ma părăsești? Adică vei sta cu mine, și... Vei fi a mea, și ma iubești, și te iubesc și...o doamne. Ma luat în brate, atat de cald și plăcut, cum sa plec de aici?

Parca ar fi fost un copil ce tocmai iai spus ca îl duci în parcul de distracții.

Ne-am despărțit din îmbrățișare, și ma sărutat, un sărut tandru, fin, ușor...romantic.

Ma muscat de buza de jos pentru a ii da permisiunea , nu am ezitat nici un moment, lam primit cu bratele deschise. Incet incet sărutul sa transformat într-unul pasional, în câte limbile noaste se luptau pentru dominare, ma mângâia pe spate cu o mana, iar pe cealaltă a adus-o pe piciorul meu. Mainile mele erau după gatul sau, tragandu-l mai aproape, nu vroiam sa îi dau drumul, ma simțeam atat de bine în bratele sale sub atingerea mângâieri lui, era cea ce iubeam mai mult.

Neam desprins din sărut, aveam nevoie de aer, amândoi respiram sacadat.

- Când ai vrea te duc?