stripper

♡∞numarul 11∞♡

       N/a pov.

                                  Sope

         Era ziua liberă a lui Hoseok, Yooongi vrând să o petreaca cu el, luându-și liber de la muncă toată ziua, pentru a putea sta cu el.

      Era 11 dimineața, Yoongi aflându-se la usa casei lui Hoseok și a prietenilor săi, mâinile îi transpirau, tremurau și era extrem de emotionat, ca un adolescent  la prima s-a întâlnire.

     Soneria sună, la ea răspuzan însuși Hoseok, tocmai trezit.

       Hoseok:Buna dimineața!

       Yoongi:Buna dimineața, esti liber azi?

       Hoseok:Plănuiam sa stau acasa azi, dar cum esti aici, vrei sa iesim undeva?

       Yoongi:Da, de asta am venit aici, voiam sa petrecem ziua, și noaptea, împreună, asta dacă nu ai alte planuri.

         Hoseok:Nu am, intra, poti sta in sufragerie până ma schimb eu, vin imediat!

         Yoongi:Bine, astept!

       
        Biblioteca , cea mare, de acolo îi făcea cu pozele, însă și pozele erau atrăgătoare. Fiecare cu raftul lor, iar cel din mijloc cu toți, ca o familie adevărată, ei chiar erau o familie, deși familia, normal, ar însemna :mama,tata și copii la ei nu, ei sunt o familie pentru ca au fost acolo unul pentru altul, când "adevărata" lor familie nu a fost.

      Yoongi:Ce frumos, sper sa apar și eu pe un RAF din asta, candva!

      Hoseok:O vei apărea, poate, dacă unul dintre noi crede că esti mai mult decât un cunoscut, sau doar un prieten!

       Yoongi:Ala sper sa fi tu...*spuse șoptit*

        Hoseok:Și eu, dar acum haide, sa ne facem de cap, asa cum putem! Am liber, pot sta cât vreau afară! Haide!

        *în mașină*

    Yoongi:Și, unde mergem?

     Hoseok:Ceva basic, mall?

     Yoongi:Merge, hai, oricum nu avem ce pierde!

      Hoseok:Spre mall atunci!

      
 

     ｡.｡:∞♡*♥Time skips

  
       Yoongi:Și, ce fel de boba vrei sati iei?

       Hoseok:Nu conteaza, mie imi plac toate!

       Yoongi:Cum vrei tu......poftim!

       Hoseok:Și acum unde mergem?

        Yoongi:Un film, ceva simplu, nu vrea să trecem deja la o treaptă prea departe...

       Hoseok:Ma făcut sex din prima zi în care ne-am văzut prima oară, nu-i ca și cum ar fi o treaptă mai înaltă ca asta!

       Yoongi:Căsătoria, copii, bătrânețe împreună.

        Hoseok:Corect, dar mai avem până ajungem acolo, acum rămânem doar la iubit și iubit, bine asa?

        Yoongi:Asta ar însemna ca suntem împreună!?

        Hoseok:Ce înseamnă iubit și iubit la tine? Adică doar nu suntem prieteni cu beneficii, nu?

        Yoongi:Nu, normal ca nu, atunci ca iubit al tau, vreau permisiune pentru un sărut!

       Hoseok:Îți mai trebuie permisiune?

      Yoongi:Atunci!

      Buzele calde, ale lui Yoongi, s-au lipit de cele ale lui Hoseok, formând un sărut, nici umed, nici sălbatic, ci perfect. Perfect pentru amândoi.

       Yoongi:Foarte dulce, nu va singurul pe ziua de azi!

        Hoseok:Ma bucura aceasta propoziție, dar acum hai la film, ma plictisesc.

         Yoongi:Acum, căpșunică!

         Hoseok:"Căpșunică"? Dece "căpșunică"?

          Yoongi:Esti dulce exact ca una, acum haide, pierdem filmul!

      *după film*

         Hoseok:Ce romantic a fost sfârșitul!

        Yoongi:Eu nu am înțeles filmul..

       Hoseok:Cum să nu intelegi?

        Yoongi:Adică, aproape tot filmul când îi vedeai pe astia doi împreună, ori se flococeau, ori se certau,ori erau aproape să se omoare unul pe altul....

      Hoseok:Asa e dragostea, cu suișuri și coborâșuri, rele și bune, dar când o accepti liniștea domină, și iubirea la fel, trebuie să gandesti înafara tiparului uneori, nu doar la aparente, nu ai văzut cu câtă dragoste se uitau unul la altul, asa cum te uiti și tu la mine acum, asa stiu ca nu suntem doar "prieteni"! Dar te rog să nu mai Holberg atât...

    Yoongi:Ma holbam?

    Hoseok:Puțin!

     Yoongi:Scuze, nu am vrut să par obsedat!

       Hoseok:E drăguț, eu nu cred ca esti obsedat, adică ai de ce să fii, dar ceilalți te vor crede, mai ales dacă faci asta în public, o poti face în privat dacă vrei...

       Yoongi:Pervers mic ce esti, însă esti al meu, și ai dreptate am de ce se fiu obsedat!

     Hoseok:Ma faci să rosesc, acum, mergem la o plimbare?

    Yoongi:În Parcul din centru? E liniște și ai mult aer curat acolo!

     Hoseok:Mergem cu rolele? Mereu am vrut să invat să merg pe ele, tu stii să mergi cu ele?

       Yoongi:Cu rolele suna bine, și da stiu sa merg cu ele, haide!

       *În parc*

      Yoongi:Nu ai deloc echilibru !

      Hoseok:Cum poți avea echilibru pe roți, trebuie să ai puteri să faci asta...

      Yoongi:Iti trebuie talent, nu puteri, iss tie iti trebuie un iubit, bun, puternic și frumos ca mine să te învețe, asa ca aici sunt și te voi învața!

       Hoseok:Atunci dacă e asa, ajută-mă, și vei primi un sarut!

        Mâinile reci ale lui Yoongi le-au atins pe cele calde ale lui Hobi, Scânteia au simțit-o amândoi, ochii li s-au unit într-o privire lungă și intensă, lumea se oprise în loc, toți dispăruseră, doar ei mai erau, și un apus minunat în spate, totul revenise la viata când un catel îi trantise la pământ, văzând unul peste celalt, Yoongi peste Hoseok, obrajii li s-au colorat intro nuanta de roz pal, ochii s-au închis, buzele se apropiau, atât de mult încât respirații le sau unit, foarmand una, iar un sărut umed și dulce formându-se și el.

✿✼:*ﾟ:.｡..｡.:*･ﾟﾟ･*

  N/a:Salut oameni buni, ce faceti, bine,voioși, sanatosi?
Sper ca da, un capitol, un pic mai lung, necorectat,puțină inspirație , poate următorul va fi un pic spaisy(cred ca am scris corect) , trecand peste, multumesc pentru ochisori, voturi si commentarii, inseamna mult pentru mine!

Nu va Mai tin, pa!