Prolog

16 2 0
                                    

Soarele bătea într-un mod istovitor. Nici nu puteam să observ pe unde merg din cauza acestuia. Cert e că trebuie să mă grăbesc, altfel voi întârzia. Și este doar prima mea zi. După un demers lung în activitate, am reușit să primesc un job. Pot spune că va fi extrem de dezamăgitor în cazul în care cineva sau ceva intevine asupra situației.
În drumul meu, deși aproape alergam, ceva mi-a distras atenția.
Un câine destul de slăbănog și negru tocmai a trecut pe lângă mine, cu lesa târâș.
- Stai, Napoleon, stai! se auzea din spatele meu.
În timp ce se petrecea asta, eu traversam trecerea de pietoni.
Dar șocul cel mai intens nu a fost acesta. Pe la jumătatea trecerii, m-am trezit claxonat de o mașină ce se apropia în viteză. Atunci m-am uitat spre semaforul ce indica culoarea roșie.
Am închis ochii și m-am imaginat într-un coșciug, cu oameni care plângeau la căpătâiul meu. Puteam ajunge vedetă, dar acesta a fost drumul meu. Mă vedeam deja bântuind spitale sau locul unde am murit. Poate chiar pe omul de la volan. Ce destin crud.
Dacă mașina mea nu ar fi fost la reparat... Ce ghinion!
- Dă-te din calea mea!
Toate gândurile mi s-au făcut spulberat, când m-am simțit de-o dată aruncat pe asfaltul rece.
Nu am fost împins din lateral, cum ar fi venit mașina, și din spate. Ceea ce m-a tulburat.
Am simțit brusc o briză rece trecând pe lângă mine și am deschis ochii, pe care până acum i-am ținut strânși.
Am pipăit pământul, fericit că am ajuns pe el și nu sub el.
Mă durea mâna îngrozitor, probabil pentru că am căzut pe ea, dar măcar eram în viață. 
La câțiva pași depărtate, era pe jos o tânără scundă cu mască medicală. S-a ridicat, și-a scuturat rochia albastră, acum murdară, și a fugit șchiopătând. Nici nu s-a uitat înapoi...
Mulțumesc!
Pot spune că m-am luminat tot de fericire. Deși corpul mi se simțea zdruncinat, trăiesc, și mai mult de atât, chiar dacă voi întârzia, nu este capăt de lume, chiar deloc.
Trebuie să o găsesc pe această tânără într-o zi și să-i mulțumesc corespunzător.

Bună! Îti mulțumesc ca ai citit acest capitol, sper ca si urmatorul îți placă! :3

Ca într-un film de dragosteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum