Dark Revenge

Capitolul 11

-Cate haine poate cumpara o fata? intreaba cand vede ca am platiti cu cardul meu de cumparaturi si a 7-a punga.

-Tu ce tot mai cauti aici? il intreb si ii multumesc vanzatoarei dupa care ies pe usile din magazinul din mall.

Nu era o idee buna sa il las pe Harry sa stee cu mine, dar chiar nu vreau sa stau singura, mai ales la mall si trebuie sa recunosc ca fetele se uita la mine cu invidie cand ma vad langa Harry iar asta ma face sa rad prin interior.

-Cat e ceasul? il intreb ofitcata si imi asez mai bine pungile grele pe mana.

-Unu jumate si lasa-ma sa te ajut, zice si se intinde dupa pungile mele.

-In prumul rand nu am nevoie de ajutor de la tine, zic iar el isi da ochii peste cap.

Unu jumate? Orele se termina mai tarziu, tot nu pot merge acasa, chiar daca am stat aproape doua ore cu Harry prin mall, cumparandu-mi haine noi.

-Si in al doilea rand? intreaba, facandu-ma sa imi continui ideea.

-Mi-e sete, zic si fac la dreapta, intrand intr-un Starbucks.

Harry a chicotit usor si ma urmat inauntru, eu asezandu-ma la o masa, obosita si lasandu-mi pungile sa cada pe langa scaunul meu. Mi-am comandat un Frappuccino iar Harry o cafea. Capul nu ma mai durea asa de tare si asta e bine pentru ca daca m-ar fi durut nu as fi putut recupera pierderile pe care le-am avut azi la scoala.

Tot ii simteam buzele lui Harry pe ale mele si ma uitam in gol de parca as putea sa caut acolo o usita care ma duce in trecut si sa nu il fi sarutat. Dar intr-un fel as fi vrut sa se intample. Gustul buzelor lui erau asa de bune si perfecta, ca imi tot umezesc buzele cu varful limbii numai sa vad daca mai am gustul buzelor lui pe ale mele.

-La ce te gandesti? ma intreaba calm si cu sprancenele usor ridicat.

-Nimic, zic si imi aplec privirea, uitandu-ma bautura mea.

Harry isi mijeste ochii la mine intentionat si zambeste pervers si amuzat.

-Ce e asa amuzant? il intreb nervoasa cand figura lui nu se schimba

-Nimic, zice si ridica mainile in aer semn ca se preda.

Imi dau ochii peste cap si imi concentrez privirea pe bautura mea si facand tot posibilul sa nu ma uit la Harry care nu era nici la un pas in fata mea, pe celalta parte a mesei astea micute. Ma simt usor ciudat, sa fiu aici, la masa cu el , intr-un mall si chiulind practic impreuna de la ore dupa ce ne-am sarutat in dimineata de dupa o petrecere in care am fost drogata si doi idioti vroiau sa ma violeze. Oh doamne, prea multe pentru mine prea multe in doar o saptamana de cand a inceput nou an de scoala.

Pentru o secunda in care am fost slaba, mi-am ridicat privirea usor spre Harry si privirea lui era in paharul lui de cafea pe jumatate baut. Era usor incruntat si se vedea pe fata lui frumoasa ca se gandeste la ceva. Imi aplec iar privirea si de data asta nu mi-o mai ridic.

Imi termin bautura si acum observ ca era o liniste prea mare la masa noastra.

-Merg pana la baie, zic si ma ridic rapid.

Harry nu zice nimic iar eu pornesc spre baia cafenelei cu pasi rapizi. De ce este asa de ciudat sa stau la masa cu el? Si el de ce este asa de tacut? Ma enerveaza cand este asa. Am intrat pe usa baii si am mers in fata unei oglinzi mari si mi-am pus palmele pe marginea chiuvetei. Vreau acasa dar realizez din ce in ce mai mult ca ma simt asa de rau acasa. Nu ma simt confortabila si tata habar nu are pentru ca el este fericit cu Nicol dar cel mai tare ma enerveaza ca el este asa de orb si nu poate sa vada ca pentru mine cuvantul "casa" inseamna iad.