Dark Revenge

Capitolul 2

Nicole a trebuit să mă împungă doar o dată în umăr ca să mă trezească, pielea ei rece iar unghiile lungi inconfortabile. Am scos un mârâit răguşit şi mi-am ridicat privirea adormită spre ea, surprinsă să o văd în picioare lângă patul meu cu mâinile în şolduri şi o expresie iritată întinsă pe chip.

–Ce naiba doreşti? am întrebat puţin mai dur decât intenţionam, dar imediat după ce am vorbit mi-am reamintit ce zi e astăzi.

M-am foit sub pătura cu care eram învelită şi m-am târâit până la marginea patului. Am clipit rapid ca să gonesc somnul şi am analizat ceasul cu o privire nedumerită: 7:34.

–Oh Doamne, de ce nu m-am trezit acum jumătate de oră? De ce nu m-a trezit nimeni mai devreme? am întrebat mai mult adresându-mă pe mine însumi decât pe roşcata care se uita la mine cu indiferenţă. Am sărit din pat şi am mers grăbită spre uşa întredeschisă a băii, picioarele mele încă uşor amorţite de la somn.

–Orele încep abia la 9, ce te tot plângi atât? am auzit-o comentând și oftând din camera mea.

De când eram mică m-am învăţat să mă trezesc cu o ora mai devreme de la ora de la care s-ar presupune să fiu trează, în felul ăsta am timp pentru tot ce îmi doresc sau, în cazul ăsta, nu am de ce să mă panichez dacă dorm prea mult. Prima mea zi de şcoală la un liceu atât de important ca ăsta necesită o asemenea dimineaţă, dar nu aveam de gând să îi spun toate astea lui Nicole.

–Nu mai sta mult, tatăl tău se grăbește la muncă, a spus înainte să aud uşa camerei mele închizându-se în urmă ei.

M-am spălat pe dinţi şi am stropit apă rece pe faţă înainte să revin în camera mea, unde m-am decis câteva momente scurte cu ce să mă îmbrac. Nu mă interesează mereu ce pun pe mine atâta timp cât e decent şi potrivit pentru vremea de afară, dar astăzi am de gând să pun mai mult efort în hainele pe care mi le aleg. M-am mulţumit cu o pereche de blugi negri şi un pulover subţire de un roșu închis, combinându-l cu o jachetă din piele şi ghete negre.

Fiind prima zi de şcoală nu am avut prea multe cu care să-mi ocup geanta, aşa că după ce mi-am pieptănat părul și am pus pe față puțin machiaj am fost pregătită să plec. Am aruncat o privire spre ceasul de pe noptieră―8:03.

Am dat să ies afară pe uşa camerei mele odată ce eram pregătită în sfârşit, dar un gând m-a oprit şi imediat m-a făcut să mă întorc pe călcâie. M-am apropiat de dulapul meu şi am deschis primul sertar unde se aflau câteva bluze împăturite. Am ridicat-o pe prima şi am privit mica sticluţă de parfum de sub ea―parfumul mamei mele. Am zâmbit trist şi am luat parfumul în mâini, ţinând delicat sticluţa mică şi rotundă în palmele mele de parcă ar fi o floare. Considerând ziua asta una destul de importantă, am decis să-l folosesc acum. Imediat ce am împrăştiat pe mine mirosul plăcut mintea mi-a fugit imediat la mama mea, preţ de o clipă în care aveam ochii închişi prezenţa ei simţindu-se atât de reală că un zâmbet fericit mi s-a întins pe buze.

Am pus parfumul înapoi la locul sau sigur, am închis uşile dulapului şi am ieşit în sfârşit afară din camera mea. Am coborât scarile casei simțindu-mă oarecum ușurată, pentru că în dimineața asta nu eram nevoită să mă uit peste umărul meu după Bryan, probabil deja plecat la facultate.

În bucătărie Nicole se afla la masă cu o revistă de modă în mâini ce îi acoperea chipul pe jumătate în aşa fel încât ochii ei se vedeau peste marginea revistei. Am apucat să iau câteva guri de omletă din farfuria mea şi să beau câteva guri de cafea, dar emoţiile mele se agitau prea tare în stomacul meu ca să mă pot concentra. Când mi-am auzit tatăl coborând grăbit în jos pe scări m-am ridicat în picioare, forțându-mă să-i mulţumesc lui Nicole pentru micul dejun înainte să ies pe hol.