Capitolul 4

95.8K 3.3K 852
                                    

Capitolul 4

-Pa tata, ii spun tatalui meu in durmul meu spre usa casei..

-Pa Claire, sa ai grija printesa, imi striga din bucatarie.

-Mhm, ii zic inainte sa inchid usa in urma mea.

Am mers spre masina mea, urcand rapid. Ma bucur ca in dimineata asta nu am fost trezita de Nicol si ca porcul meu a facut-o. Si asa presimt ca ziua asta o sa inceapa prost. Gandul meu este numai la Jessica, nu mai zic de Harry. De ce este asa de ciuda baiatul ala? Ma priveste instantaneu si nu imi place. Ma face sa ma simt atat de incomoda in propria mea piele.

Mi-am lasat geanta pe locul de langa sofer si am iesit din curtea mare a casei, pornind spre scoala. Ma bucur asa de tare ca pot sa merg si eu la scoala, fara sa fiu nevoita sa ma duca tata. Il iubesc enorm si nu imi este rusine cu el, e un tata grozav dar sa ma duca de manuta pana la scoala e chair jenant. Poate ca daca tatal meu ar fi Johnny Depp as zice da dar cum nu e... Dar tatal meu chiar arata bine pentru varsta lui, sa nu mai zic ca e frumos ca naiba iar eu nu am luat nimic de la el, totul doar de la mama.

Imi parchez masina alba in parcarea scolii si opresc motorul. Imi las capul sa cada pe spate si incerc sa ma pregatesc pentru ziua de azi. Nu vreau sa imi imaginez. Eu vreau doar sa ma bucur de invata si sa termin si anul asta. Nu vreau sa ma lupt cu nimeni si nu vreau ca cineva sa ma priveasca constant.

Imi deschid usa si apuc geanta in mana mea dreapta. Inchizand usa cu putere si blocand-o, pornesc prin parcarea larga. Azi nu era nici frig, nici racoare dar soarele nu se afla pe cer si asta imi arata ca ziua a inceput deja prost.

-Claire, zice o voce de gheata.

Oh nu.

Ma uit in dreapta si ii vad pe toti. Intregul cerc, dar fara 'achizitiile' lor. Stateau intre doua masini, lucioase si negre. Harry iar si-a pus privirea spre mine si blestem faptul ca am blugii mei buni pe mine. Nu ma uit la el, fixandu-mi privirea rece pe Jessica, cea care m-a strigat.

-Ce faci? ma intreaba ea intr-un mod prietenos dar fals.

Imi dau ochii peste cap si ignor privirile celorlalti.

-Foarte bine, ai apucat sa iti manaci micul dejun dupa care parca mureai sa il ai? intreb iar baiatul blond rade, lucru care o enerveaza imediat pe Jessica.

Jessica isi duce privirea brusc la el si el inceteaza imediat, afisandu-si iar masca de otel pe care mai toti o au.

-Da, am apucat, imi zice ironica.

Azi era imbracata intr-o pereche de tocuri inalte, blugi stramti ca ai mei si o bluza mulata pe corpul ei la fel de subtire ca al meu. Se ridica in picioare de pe piatra pe care statea si acum observ ca e de aceiasi inaltime ca mine. Harry isi muta privirea spre ea dupa care inapoi spre mine. I se pare amuzant, totul. Idiotul, toti sunt niste idioti, cine naiba se cred ei? Nu e scoala lor, ma rog, poate o exclud pe Jessica dar restul? Nu e drept si ma enerveaza ca se cred niste persoane importante.

Isi pune mainile incrucisate la piept, capatand o pozitie de lupta.

-Ne vedem la ore, zice calma si imi zambeste usor.

-Sigur, ii zic si ii folosesc acelasi tip de zambet.

-Pa frumoaso, imi zice un baiat dintre ce-i cinci inainte ca eu sa fi apucat sa fac un pas departe de ei.

-Liam, vorbeste pentru prima oara de fata cu mine Harry cu o voce rece si taioasa spre baiatul care m-a strigat, cel cu par castaniu si scurt tuns.

Dark RevengeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum