JULIE'S PART.
Dandu-mi castile jos, m-am intins ca o pisica pe canapea, apoi am intins mana dupa telefonul ce vibra de cateva minute in continu. L-am scos de sub una dintre pernutele decorative de pe canapea si m-am holbat la ecranul aprins, ce era singura sursa de lumina din camera. Am deblocat telefonul, deschizand mesajul. Era gol. M-am ridicat incet, cascand, si am luat romanul ce zacea pe covor. Am privit in jur, apoi am mijit ochii vazand ca el nu e aici. Ridicandu-ma de pe canapea, am mers in bucatarie, apoi in dormitor. Mi-am dat ochii peste cap, intorcandu-ma in living si luand telefonul de pe masuta de sticla.
In timp ce deblocam telefonul, usa de la intrare s-a deschis. Cand m-am intors, cretul isi scutura parul si spre surprinderea mea, jacheta ii era acoperita de.. zapada?
"Ninge?" intreb socata, privindu-i buclele umede.
"Uhum." maraie, descaltandu-se si inaintand pe hol.
Ma stramb, punandu-mi mainile in san si lasandu-mi capul intr-o parte, asa cum face el.
"Erm.. Unde ai fost?" mormai, privind cum se schimba.
S-a oprit pentru un moment, tinand tricoul in mana si uitandu-se la mine, apoi l-a imbracat rapid.
"Am avut ceva treaba in oras." bombane, trecand din nou pe langa mine si intrand in bucatarie.
"Multumesc!" marai, urmandu-l in bucatarie si scotand un iaurt din frigider.
L-am desfacut repede, luand o lingurita si asezandu-ma pe blat turceste, cu picioarele incrucisate. M-a privit surprins, scotand painea din prajitor si aruncand-o pe o farfurie. A luat farfuria, asezandu-se la masa si a inceput sa rontaie una fin feliile crocante. Tricoul mulat ii scotea in evidenta muschii perfect conturatii ce se ascundeau sub pielea tatuata.
"Nu e frumos sa te holbezi la oameni cand mananca." mormaie, mestecand painea aproape arsa.
"Nu e frumos sa vorbesti cu gura plina!" parez, aruncand jumatate de iaurt la gunoi.
Avand in vedere faptul ca aseara nu am spalat vasele.. si nici ieri... chiuveta era plina ochi. Sarind jos de pe blat, am luat lingurita cu care mancasem iaurt si am aruncat-o in chiuveta, direct intr-un pahar. Incercand sa ignor replicile sale arogante, am inceput sa spal vasele, punand paharele pe marginea chiuvetei, ca mai intai sa spal farfuriile.
"Cat timp ai de gand sa ma mai stai?" intreaba calm, facandu-ma sa tresar si sa lovesc unul din pahare cu cotul.
"Cand o sa incetezi sa te mai comporti asa?" pufnesc, lasand farfuria pe care o spalam sa imi scape in chiuveta acoperita de spuma.
"A trecut mai bine de o luna, Harry." murmur, ezitand sa ma intorc spre el.
Intorcand capul incet, am observat paharul pe care il lovisem, il strangea in mana si care in secunda urmatoare a fost aruncat brutal in peretele opus, spargandu-se in cioburi mici si ascutite. Am tresarit la sunetul amplificat al impactului, apoi am inchis incet ochii. sprijinindu-ma cu mainile de chiuveta.
Bagand mana pana la cot in chiuveta si udandu-mi bluza, am scos farfuria pe care o scapasem din apa si m-am intors, aruncand-o cu forta in acelas loc in care aruncase el paharul. M-a privit stramb, iar eu am ridicat din umeri, intorcandu-ma si tragand dopul de la chiuveta, pe care l-am aruncat tot in perete si a ricosat in cosul de fructe de pe blat, doborand o portocala.
In timp ce ma indreptam spre living, ii puteam auzi pasii grei in urma mea. Am inghitit in sec, dandu-mi bluza uda jos si aruncand-o pe spatarul canapelei. M-am aplecat, luand tricoul pe care il purtase ieri si care zacea langa canapea de atunci si l-am imbracat rapid. Cand m-am ridicat, ocolind canapeaua, m-a prins de mana tragandu-ma spre el.
M-am lovit de pieptul lui ca de un stalp si am inspirat adanc parfumul ce mi-a inundat imediat plamanii. Si-a plimbat mana pe coapsa mea, ridicandu-mi tricoul in timp ce imi trasa lunii pe sold. Intinzand mana, am apucat romanul imbracat in piele si l-am ridicat in aer, dar m-a prins de incheietura, strangandu-ma si fortandu-ma sa ii dau drumul. Am scancit, lasand cartea sa cada inapoi pe masa.
A inceput din nou sa isi plimbe mana pe corpul meu, in timp ce cu cealalta ma tinea strans lipita de el. Mi-am pus mana in jurul bazinului sau, punand mana pe manerul pistolului pe care il avea mereu la spate si scotandu-l. L-am aruncat pe jos, bagandu-mi ambele maini in parul sau si auzind cum pistolul inca aluneca pe parchetul negru, zgariindu-l. L-am tras spre mine, lipindu-mi gura de a lui si sarutandu-l.Coborandu-si ambele maini pe coapsele mele, le-a ridicat brusc, forandu-ma sa le incolacesc in jurul lui. A pus o mana pe spatele meu, sustinandu-mi greutatea si asigurandu-se ca nu cad, iar cu cealalta a doborat toate pernutele decorative de pe canapea. Mi-a dat drumul pe canapea, tragandu-si tricoul de o maneca si scotandu-l rapid pe cap, apoi s-a asezat peste mine, sarutandu-ma lacom. Il puteam simti arzand de dorinta, la fel ca mine.
Intinzand mana dreapta, a lovit intentionat vaza de pe masuta, doborand-o pe covor. M-am incruntat usor, neintrerupand sarutul, si mi-am dus mainile pe spatele lui, infigandu-mi unghiile in pielea calda si trasand linii adanci. A marait, indrepandu-se de spate si m-am strecurat pe sub el, alergand pe hol si stingand lumina. A marait din nou si i-am putut auzi pasii pe parchetul rece. M-am grabit pe langa el, intorcandu-ma in living si incercand sa nu fac zgomot, pana am vazut pistolul in lumina superficiala a becului de afara ce abea patrundea printre draperie si perete, formand o linie ingusta alba in intuneric. M-am aplecat, ridicandu-l si am inceput sa ma plimb prin camera, tinand pistolul in mana si lovindu-l de diferite lucruri. M-am asezat pe canapea, lasand pistolul pe covor si asteptand ca el sa aprinda lumina, dar nu a facut-o. II auzeam respiratia grea, traversand camera. Inima a inceput sa imi bata mai tare de cat ma asteptam, accelerandu-mi respiratia si facandu-ma sa ma simt ca un hot prins in flagrant. In momentul urmator, draperia a fluturat si pentru o secunda am putut vedea irisii lui stralucitori. L-am simtit langa mine, iar in secunda doi, a rasturnat canapeaua cu mine. Am scancit, lovindu-ma usor cu spatele de parchet, apoi am pus mana pe ceea ce parea a fi cureaua lui, aruncand-o spre umbra formata in intuneric, dar nu parea sa-l fi atins.
M-am ridicat de jos, pipaind peretele in cautarea intrerupatorului. Mainile imi tremurau si nici eu nu intelegeam de ce. Aprinzand lumina, m-am lasat in jos pe perete, respirand usurata. Am inchis ochii incet, in timp ce expiram pe gura, iar cand i-am deschis statea in fata mea, pe vine, cu mana proptita in peretele din spatele meu. Ma privea ca un vanator agil, iar eu ma simteam ca o prada. Ma bucuram atat de mult ca il scosesem din starea ce il cuprindea aproape in fiecare zi de cand Louis...
Am inchis din nou ochii la gandul acela, impleticindu-mi bratele in jurul gatului sau si tragandu-l in jos. L-am sarutat, doborandu-l in sezut si punandu-mi din nou picioarele in jurul lui. In timp ce aproape ma topeam de dorinta in bratele lui, cateva batai in usa mi-au intrerupt gandurile, facandu-ma sa-mi dau ochii peste cap de nervi. Cu greu m-am desprins de el si mi-am tras de tricou in jos, incercand sa-mi acopar macar jumatate din coapsele dezgoalite de pantalonii scurti, in timp ce ma intreptam spre usa. Cand am deschis-o , am simtit ca toata zapada de pe acoperis mi-a cazut in cap. Am trantit imediat usa dandu-ma un pas inapoi si vrand sa strig la Harry, dar cuvintele mi s-au oprit in gat, atunci cand bataile din usa au inceput din nou sa se auda.
Harry a venit imediat langa mine, indesandu-si pistolul la spate si tragandu-ma in spatele lui, fara sa ma intrebe cine era. A deschis usa larg, privind persoana ce statea rezemata de unul dintre stalpii de sustinere din lemn din fata casei. Si-a dus mana la spate, apucand pistolul, apoi m-a impins incet.
"Ce vrei Joyce?" maraie, scotand incarcatorul pistolului si lasandu-l sa cada pe podea. L-a impins cu piciorul.
"Lasa pistolul, Harold." bombane, zambind larg.
Stai, Harold?Ce s-a intamplat cu "Styles" ?
"Nu stiu ce e in neregula cu tine Joyce, dar ar fi cazul sa imi spui de ce esti aici pana nu iti zbor creierii." spune artagos, incercand sa scoata cu o mana alt incarcator din dulapul in care tineam incaltamintea.
"Sunt un om bun, Harold." isi pastreaza zambetul bland, inaintand spre Harry, care o privea dezgustat, dar in acelas timp surprins.
"Am fost la biserica. Am renuntat la tot." a replicat, ridicand usor din umeri si parca raspunzand la intrebarea nerostita a lui Harry.
Okay, tocmai am fost lovita de un tren sau ce?
"Am fost la biserica, Harold si am vorbit cu Dumnezeu. I-am marturisit toate pacatele mele." spune increzatoare, fluturandu-si genele.
"Cred ca a fost o discutie foarte lunga..." mormaie Harry.
"Vreau sa vorbesc cu Juliette. De aia am venit." a zis, dandu-si una din suvitele ondulate dupa ureche.
"Dispari, Joyce! Pana nu-" marie, incarcand pistolul si ridicandu-l spre ea.
"Stai," spun, prinzandu-l de brat.
"Vreau sa stiu de ce a venit aici." adaug, simtind surprinsa o urma de adevar in vorbele ei.
"Sa te las aici cu ea?" intreaba, lasandu-si capul intr-o parte.
"Doar cateva minute." spun, mangaindu-i obrazul.
A intors incet capul, sarutandu-mi palma, apoi privirea lui era din nou atintita spre Joyce.
"Ai 5 minute, daca se fac 5,01 ar fi mai bine sa fugi." mormaie, descarcand pistolul si lasand un glont sa alunece de pe teava pe marmura acoperita de zapada.
I-a aruncat din nou o privire veninoasa lui Joyce si a intrat in casa inchizand usa in urma lui. Mi-am incrucisat mainile la piept, stiind ca Harry era in spatele usii, probabil cronometrand.
"Imi pare rau." spune intr-un final, privind in jos si trasand linii in zapada imaculata.
"Erm..." incep nesigura, privind norisorul de abur ce imi parasea gura.
"Nu trebuie sa spui nimic. Tot ce am nevoie e iertare." a replicat, bagandu-si mainile in buzunarele paltonului maro.
"Joyce, nu pot sa fac asta..." murmur, frecandu-mi talpa de firele moi ale presului ud de la intrare.
"Da-mi cateva zile. O sa-ti demonstrez ca m-am schimbat... Te rog, Juliette!" implora, privindu-ma bland.
"Bine." cedez, tremurand usor.
"Multumesc, nu o sa te dezamagesc." spune fericita.
"Nu din nou." adauga si imi intoarce spatele, indreptandu-se spre suv-ul ei argintiu.
"Juliette?" striga, cand apas pe clanta, trecand un picior peste prag.
Ma opresc, asteptand sa vorbeasca, dar nu o face asa ca ma intorc din nou spre ea.
"Mi-a fost dor de tine." ranjeste, urcand in masina si derapand usor pe zapada.
Pufnesc, intrand in casa si spre surprinderea mea, Harry nu era dupa usa asa cum ma asteptam. Am trecut pe langa el, uitandu-ma discret la cum cauta disperat in dulapul cu incaltaminte, deschizatoarea peretelui fals. M-am intors pe calcaie, bagand mana in dulap, apasand piedica metalica si seiful s-a deschis automat. Harry ma privea perplex, oarecum amuzat de situatie. Am plasat un sarut pe obrazul lui si am mers inapoi in living, apucand bluza uda si topaind pana in baie.
Cand am aruncat bluza in cosul de rufe, am incaltat papucii de casa in speranta ca nu o sa ma mai arda parchetul si ma intrebam daca el nu simte cum incinge instalatia de caldura din podea. Iesind din baie, am auzit televizorul din living, probabil se uita la vreun film, ceea ce era destul de ciudat. Nu imi amintesc cand s-a uitat ultima oara la televizor... M-am strecurat in bucatarie, desfacand capacul panoului de caldura si privind zecile de butoane.
"Cred ca glumesti..." mormai, dand drumul capacului pe mobila de bucatarie.
"Aici." spune din spatele meu, fluturandu-si degetele pe cateva butoane.
"Nu mi-am dat seama ca iti era cald." completeaza, punand capacul de fibra la loc.
Ma holbam intens la picaturile de transpiratie ce ii faceau pielea sa straluceasca si brusc am realizat ca imi muscam buza atat de tare, incat lichidul rosu sarat mi-a imbibat limba. Mi-am scuturat capul, revenind pe pamant si l-am urmat in dormitor. A deschis dulapul, scotand un tricou alb si o pereche de bocanci tot negrii, si asezandu-se pe marginea patului. Luand prosopul cu care iesisem mai devreme din baie, s-a sters rapid, apoi a tras tricoul peste cap si a incaltat bocancii.
S-a ridicat de pe pat, scotandu-si paltonul negru de pe umeras si iesind din dormitor. Am imbracat rapid o pereche de pantaloni negrii, cizmele si jacheta, inhatandu-mi manusile de piele si urmandu-l in hol.
"O sa il obtin, sti asta." aud in timp ce ma indreptam spre bucatarie.
"Jaden, o sa o fac si sti bine asta."
"Prototip guvernamental?Sa nu il deschid?"
"Multe pretentii. S-ar putea sa nu le respect pe toate." mormaie si inchide apelul, apoi isi indreapta privirea spre mine.
"Unde pleci?" ma intreaba, uitandu-se cand la mine cand la telefonul ce vibra in mana lui.
"Unde pleci si tu." raspund sec, ridicand din umeri.
"Julie..." incepe, trecandu-si mana prin buclele ravasite.
"Merg la o licitatie. Nu ma duc sa ma arunc de pe pod daca la asta te gandeai si ca tot mi-ai adus aminte, ce dracu a fost in capul tau cand ai inaintat cu motorul spre santierul ala in lucru?!" a ridicat putin vocea, incruntandu-se.
"Cum-" incep, ramanand pentru o secunda cu gura intre-deschisa.
"Pot sa aflu orice daca vreau asta." maraie, indesandu-si telefonul in buzunar si trecand pe langa mine.
"Hah!" exclam, aruncandu-mi mainile in aer exasperata, iar raspunsul pe care l-am primit a fost usa trantita.
In timp ce imi puneam un pahar cu apa tonica, telefonul mi-a vibrat in buzunar. Am tras unul din scaunele de la masa cu piciorul, indesandu-mi mana in buzunar si m-am asezat, lasand paharul jos.
Numar necunoscut.
"Da?" marai, luand o gura zdravana de apa.
"Juliette Maroon?"
"Cine e la telefon?" intreb cu vocea tremuranda.
"Sunt Tom. Tom Styles, tatal lui Harry." la auzul acestor cuvinte am inlemnit.
"Juliette, te-am pierdut?"
"N-nu, s-sunt aici." murmur, privind socata in gol.
"La ora 11 p.m. este o licitatie la galeria de arta din Manhatten: Life in Colours."
"Trebuie sa ajungi acolo si sa il impiedici pe Harold sa puna mana pe o cutie metalica argintie. Probabil erodata."
"Nu o sa spuna cui i-a apartinut asa ca Harold nu o sa stie de ce o vrea Jaden."
"Stiu ca nu e cel mai potrivit moment sa iti cer ajutorul si nici nu ma cunosti, dar te rog, fa asta pentru binele lui Harold!"
Tot ce puteam sa fac era sa ascult si sa procesez cu capacitatea mea de windows xp -in privinta asta-, tot ce s-a intamplat astazi. Clipeam repetat incercand sa-mi gasesc cuvintele care pur si simplu nu veneau. Eram ca o marioneta.
"Grabeste-te Juliette!"
"C-ce e in acel seif?" intreb, revenindu-mi din transa.
"Ceva ce Harold nu trebuie sa afle sau sa vada. O sa iti spun la momentul potrivit." spune si tonul de ocupat imi inunda urechile.
Priveam in gol, simtind cum stomacul mi se strange ca intr-o meghina si intrebandu-ma din nou si din nou de ce se intampla atatea lucruri in aceeasi zi, apoi brusc m-am ridicat de pe scaun, impingandu-l fara sa vreau in blat si zguduind cosul cu fructe din care a cazut aceeasi portocala. Asta devine enervant. Mi-am indesat telefonul in buzunar, punandu-mi manusile si stingand lumina in urma mea, am trantit usa si am iesit pe terasa.
Tragand motocicleta in fata casei, am urcat pe ea, invartind usor cheia si rugandu-ma sa aiba benzina. Teava de esapament s-a inecat de cateva ori, scotand fum de un gri inchis, apoi motorul a inceput sa toarca si am invartit usor de schimbator, plecand fulgerator de pe loc. Am condus pe autostrada, depasind fiecare masina ce imi statea in cale si incetinind pe podul dintre Brooklyn si Manhattan. Parul imi flutura in vant, iar ochii in lacrimau, deoarece nu imi luasem casca si ma rugam Barbosului sa nu inceapa iar sa ninga.
Cand am ajuns in fata cladirii imense, in fata careia se intindea un sir de nenumarate trepte ce erau acoperite de o mocheta rosie, am lasat motocicleta intre doua limuzine Rolls Royce si am urcat cat am putut de repede treptele, tragand cu forta de usile duble ale constructiei. Impiedicandu-ma de pragul inalt, am cazut in genunchi. Pentru un moment am ridicat privirea, dar in secunda urmatoare eram din nou pe picioare, intreptandu-ma val vartej spre sala unde se tinea licitatia. Noroc cu afisul de pe unul din pupitrele de marmura neagra de la intrarea in incapere.
Toate privirile s-au intors spre mine. Zambind tamp, mi-am facut loc printre scaune, asezandu-ma langa un barbat cu par carunt, imbracat intr-un costum gri, ce parea a fii asiatic. Am schitat din nou un zambet cand s-a uitat la mine, apoi m-am ridicat de pe scaun, luand cartonasul alb, rotund, cu un numar de trei cifre, de unde ma pusesem si m-am asezat la loc, stanjenita.
Odata cu inceperea licitatiei, tipul de pe treapta de lemn, anunta aducerea diferitelor obiecte de arta si multe alte tampenii care nu aveam habar cum de se vindeau la peste cinci cifre. Bogatasii si oamenii de afaceri ce impanzeau sala isi etalau banii din conturile nesfarsite din banci, iar altii dormeau cu gurile deschise, lasandu-si capetele pe umerii partenerilor. Asigurandu-ma ca Harry e mai bine de opt randuri mai in fata, am continuat sa ma uit in jur, cautand figuri cunoscute, dar nu am reusit sa recunosc pe nimeni. Incepand sa imi flutur cartonul ca pe un evantai, am observat urmatorul obiect ce era urcat pe treapta. Era o cutie ruginita, cu un lacat mic, la fel de ruginit.
"Fara alte prezentari sau detalii, sa incepem licitatia de la 7,000 de dolari!" spune barbatul imbracat in frac, ce se omora sa gaseasca descrierea obiectului din fata lui pe vreunul din zecile de cartonase pe care le tinea in mana.
Cateva cartoane au fost ridicate pe rand si s-a ajuns astfel la 12,000. Harry continua sa-i tina piept chinezului de langa mine, in timp ce o doamna din fata, oferea 17,000 de dolari. Cand aceasta a fost scoasa din joc, renuntand la obiectul misterios, asiaticul a continuat sa ridice cartonul cu numarul 836, in timp ce Harry sustinea numarul 932.
"40,000 odata,"
"de doua ori," rosteste rapid barbatul, lasand cartonasele pe pupitrul din fata lui.
Am ridicat rapid mana, iar tipul m-a privit surprins, apoi a continuat sa vorbeasca la fel de repede cum a inceput. Femeia din fata lui Harry a ridicat din nou cartonul, la fel si chinezul de langa mine, pana suma a ajuns la 90.000 de dolari, suma oferita de numarul 932. Cand am ridicat cartonul, cu mana tremuranda, iar barbatul a clatinat din cap.
"95.000 oferiti de frumoasa domnisoara din spate!" a strigat, iar in momentul urmator, Harry se indrepta spre mine, mai furios ca niciodata.
"Ce cauti aici?!" se rasteste, avand maxilarul inclestat.
"E-eu..." incep speriata, nestiind ce sa spun.
"100.000 de dolari! Vandut, doamnei cu numarul 942!" striga barbatul de pe treapta, atragandu-mi atentia.
M-am uitat in jos spre numarul meu, dar m-am strambat dezamagita, vazand ca era 938. L-am privit din nou pe Harry, iar figura sa era invaluita de dezamagire, strangandu-si buzele intr-o linie ferma; toate acestea intamplandu-se in fractiune de secunda. In momentul in care privirile ni s-au intalnit, am intors amandoi capetele spre femeia ce statea la cativa pasi de noi si tinea seiful in brate. Era Joyce. Harry a marait nervos, trecand pe langa ea si indreptandu-se spre iesire, iar eu m-am ridicat incet, intrebandu-ma daca sa-l urmez sau nu. Iesind pe usa, cineva m-a prins de brat, iar cand m-am intors, am dat cu ochii de Joyce care zambea stramb. Mi-a intins cuita, privindu-ma bland si indemnandu-ma sa o iau. Cu mainile tremurande, am luat cutia si am imbratisat-o fara sa imi dau seama ce fac, apoi m-am grabit sa il gasesc pe Harry.
Dupa cateva minute bune de cautat, mi-am dat seama ca plecase, asa ca am luat unul din shoturile de tequila de pe tava unui chelner, dandul rapid peste cap si strambandu-ma. Iesind pe usile enorme de lemn cu gratii la geamurile mari, am coborat treptele cu capul in pamant.
Cateva trepte mai jos, era el. Privea in gol, cu coatele pe genunchi si capul intr-o parte. Coborand incet, m-am asezat langa el, intinzandu-i apoi cutia si simtind cum un muschi mi se zbatea in obraz, dar m-am opus zambetului.
"De ce?" ma intreaba si stiu exact la ce se referea, dar m-am facut ca nu-mi dau seama.
"Pentru ca te iubesc si esti enorm de incapatanat!" spun, lasandu-mi capul pe umarul lui.
Scuzati-mi greselile de scriere, nu am avut timp sa recitesc. Schimbare totala a personajului Joyce(sau nu). Sper sa se ridice la nivelul asteptarilor voastre si multumesc ca o cititi si votati capitolele!