Interviuri

Interviu cu Annabelle Fortteni

          Este primul interviu pe care am ocazia să îl iau, iar pe această cale țin să îi mulțumesc  Vikapdr . Astăzi am avut onoarea de a vorbi cu Annabelle Fortteni, protagonista cărții „Annabelle". 

Interviu luat de bontei

               1. Spune-ne ceva despre tine, ceva ce nu toată lumea cunoaște.

          Despre mine... nimeni nu cunoaște prea multe lucruri în afară de tatăl meu. Totuși, mulți nu știu că după postura de femeie dură, serioasă și mereu arțăgoasă, se ascunde un suflet sensibil. O fetiță mică-mică care încă mai plânge după mama ei, care simte lipsa unei figuri feminine în viața ei, care nu ar dori nimic altceva decât îmbrățișări și iubire necondiționată.

               2.Cum crezi că ar fi fost viața ta, dacă părinții tăi ar fi rămas împreună? Ai fi optat pentru altă carieră? 

          Dacă părinții mei ar fi rămas împreună, acum puteam să respir ca tot omul, puteam să fiu împlinită și să adorm mereu cu gândul că nu sunt cu nimic mai diferită de restul. Nu știu ce să zic în privința carierei, dar mereu mi-a plăcut și meseria de psihiatru.

               3. Crezi că ai fi fost mai apropiată de mama ta sau de tatăl tău? 

          Cred că de mama. Oricum, nici în aceste momente nu discut cu tata în afară de lucruri profesionale. Este o linie fină între comunicarea tată-fiică și superior-inferior.

               4. Observ că ești foarte hotărâtă în legătură cu (,) cazul mamei tale. Crezi că te va putea distruge sau doar aflarea adevărului te mai ține în viață?

          Da, sunt foarte hotărâtă și vreau cu prețul vieții să-i fac dreptate mamei. Cred că voi fi devastată la aflarea adevărului, dar știu că orice voi afla, mă va face mai puternică și mai împlinită. 

               5. Ce crezi despre iubire? Dar despre iubirea adevărată? 

          Iubirea... nu este ceva cu care sunt obișnuită. Știu că poate însemna un milion de lucruri trăite într-un milion de momente. Un sentiment divin, pur, care-ți dă aripi. Niciodată nu am crezut în iubirea adevărată. Nici nu sunt sigură că voi crede vreodată, dar oricum ar fi, ea există. Marii filosofi au vorbit despre ea, mama obișnuia să vorbească despre ea, dar în final... ce este iubirea adevărată? Nu fiecare dintre noi o simțim diferit? De unde putem ști care este iubirea adevărată? 

               6. Care este cea mai mare frică a tă? 

          Cea mai mare frică a mea? Păi, dacă stau bine să mă gândesc, cred că este frica unui posibil criminal foarte apropiat. Unul care să-mi știe toate manevrele, care să mă joace pe degete după bunul plac și care să-mi pună bețe în roate doar pentru că îmi află planurile. Mi-e frică sa aflu că cel ce a ucis-o pe mama este, de fapt, o rudă, un prieten, o cunoștință.

               7. Ce crezi despre moarte, având în vedere faptul că lucrezi cu ea? 

          Nu mi-e frică de moarte. Nimănui nu ar trebui să-i fie căci ea ne duce spre o altă viață. Acolo, nu știm unde exact, avem șansa să întâlnim persoanele de mult pierdute. Fiindcă lucrez cu ea zilnic, mi-e greu să-i conving și pe alții că moartea este doar o trecere dintr-o lume într-alta. Toți suntem muritori, iar existența noastră este mai mult sau mai puțin apreciată. 

               8. Ce ai schimba la lumea în care trăiești? 

          Aș schimba viața mea, trecutul meu, durerile mele. Aș schimba statutul tatălui meu pentru că aș vrea mai mult timp liber de petrecut împreună din partea lui. Aș schimba statutul lui Chris și sentimentele mele față de el. Nu vreau să simt ceea ce simt și nu vreau să-mi pierd jobul din această cauză.

               9. Ai prefera o viață calmă, liniștită, la o margine de oraș sau într-un sat sau viața în oraș, în mijlocul aglomerației și a haosului? 

           Nu, iubesc haosul. Se spune că Raiul este un haos întreg, iar eu vreau să pătrund în acest haos. Vreau să fiu un mic pion într-un șah aglomerat, o buburuză între ciori, o furnică printre bucățile de pământ. Nu cred că aș rezista într-o liniște deplină, la marginea unui oraș sau la sat.

               10. În final, ce mesaj ai transmite celor care citesc acest interviu?

          Dragi cititori și susținători de suflet, Annabelle vă iubește și vă îmbrățișează pe fiecare în parte. Mulțumesc că vă lăsați părerile cu privire la statutul, comportamentul sau acțiunile mele, dar, vă rog, nu mă criticați dacă nu-mi știți toată povestea. Apreciez că sunteți mereu alături de mine și de autoarea mea. Vă îmbrățișez.

Viața este nedreaptă, cu toții o știm. Și Annabelle Fortteni o știe. De la o vârstă forte fragedă a fost pusă față în față cu moartea și încă de atunci luptă pentru aflarea adevărului. Annabelle a învățat și ne-am învățat că toate își găsesc răspunsul la timpul lor și în felul lor.

Nu știu care ar fi plata corectă, dar având în vedere faptul că ești prima persoană din partea căreia am primit o comandă, plata ta constă în voturi la una din cărțile mele, alegerea îți aparține.