𝘿𝙖𝙧𝙠 𝙥𝙤𝙚𝙩𝙧𝙮 𝙖𝙣𝙙 𝙨𝙖𝙩𝙖𝙣𝙞𝙨𝙢

⸸ 123 - Venerarea Satanei ⸸

° Venerarea Satanei °

Venerarea Satanei sau al diavolului, zeul rautatii la crestini, iar pe timpul renasterii - vrajitoarele impreuna cu ereticii, toti acestia au fost acuzati de venerare raului. Multi marturisand acest lucru fiind torturati. In doctrinele populare, vrajitoarele inca venereaza puterea raului. ( La neo-paganismul modern sau vrajitorie/wicca nu apare nici o referinta cu privire la venerarea diavolului.)

Satanismul a existat cu foarte mult timp inainte de a crede cineva. Inchizitia sau vanatorii de vrajitoare ale secolelor mai recente au indus o continua idee caci veneratorii diavolului sunt peste tot si poseda toate bunurile oamenilor. Pentru 250 de ani, de la mijlocul secolului XV pana in secolul XVIII, aceste argumente au prins la populatie. Este evident faptul ca oricine se opunea autoritatii bisericii crestine din acele timpuri era considerat ca fiind un venerator al diavolului.

Satanismul ca si organizatie activa nu a existat foarte evident pana in secolul XVII. Mai tarziu in secolul XVII, biserica crestina a condamnat preotii care erau considerati ca folosesc tehnici magice. „The Grimoire of Honorious„, o carte de magie care a fost tiparita in secolul XVII ( dar cel mai probabil de origine mult mai veche ) oferea instructiuni despre cum se pot realiza rugaciuni demonilor. In secolul XVII, activitatile sataniste au fost subliniate de unele excapade ale crestinilor care aderau la ideea de ritual sexual/magic realizat de catre preotii fara scrupule. Cea mai de notorietate escapada a avut loc in Franta pe timpul regelui Luis al XIV-lea, pusa la cale de regina, Madamme de Montespan si condusa de ocultistul La Voisin si de preotul libertin Abbé Guiborg in varsta de 67 ani.

Nu exista evenimente mentionate si promovate ale activitatilor sataniste in secolul XVIII. In Anglia, clubul „Hellfire„, o societate fondata de Sir Francis Dashwood ( 1708 - 1781 ), deseori asemanat ca fiind un club satanist, dar in realitatea era doar un club exclusivist care avea rolul de a atrage tineri adolescenti. Clubul „Hellfire" sau „Calugarii Medmenham" ( cum se autodenumeau ), au organizat intalniri in perioada 1750-1762 in casa lui Dashwood aflata pe aleea Medmenham. Membrii se presupuneau ca faceau diverse ritualuri ( black mass ), dar exista dubii caci acestea erau ritualuri intr-adevar sataniste sau serioase.

Probabil cel mai renumit Satanist al secolului XIX a fost Abbé Boullan din Franta, care a devenit conducatorul bisericii lui Carmel si se presupune ca a condus ritualuri ale magiei negre si sacrificii. Biserica lui Carmel a fost fondata de catre Eugene Vintras, fondatorul fabricii de carton Tillysur-Seulles. In 1839 Vintras spune ca a primit o scrisoare de la arhanghelului Mihail, apoi urmata de viziuni ale arhanghelului si de spiritele lui Iosif sau Maria. A fost informat ca el este incarnarea profetului Elijah si rolul lui era sa descopere un nou ordin si sa infiinteze o noua religie conform caruia duhul sfant urma sa vina, iar adevartul rege al Frantei era defapt Charles Naundorf.

Vintras a vizitat diverse sate si a impartasit aceasta teorie atragand nenumarati urmasi, incluzand preoti. In 1848 biserica lui Carmel, a fost denumita si noua miscare religioasa, dar a fost interzisa si condamnata de catre papa. In 1851 Vintras a fost acuzat de unul din discipoli ca promoveaza magia neagra si slujeste dezbracat, promoveaza homosexualitatea si se masturbeaza in fata altarului.