Comentarii(Eseuri) Bacalaureat

Basm - Povestea lui Harap-Alb ~ de Ion Creangă

TEMA SI VIZIUNE

Ion Creangă, unul dintre scriitorii care s-au impus în literatura română prin originalitatea stilului, a lăsat posterităţii o operă variată, aducând în literatura cultă farmecul şi spontaneitatea literaturii populare.

Cel mai complex dintre basmele sale, Povestea lui Harap-Alb, a aparut in 1877 in paginile revistei "Convorbiri literare" si s-a impus in constiinta generatiilor de cititori ca "veritabil bildungsroman fantastic al epocii noastre".

Basmul este o specie a epicii populare si culte, in proza, mai rar in versuri, in care se nareaza intamplari fantastice ale unor personaje imaginare, unde conflictul intre bine si rau se incheie prin victoria binelui. Basmul cult respecta in linii generale prototipul basmului popular si functiile acestuia. Elementele prin care basmul lui Creanga se diferentiaza de cel popular sunt: intreruperea ritmului alert al desfasurarii actiunii prin pasaje descriptive; formulele specifice basmului nu mai au aceeasi expresivitate si culoare ca cele din basmele populare; personajul principal nu mai e un model de frumusete fizica si morala, parcurgand o calatorie initiatica ce ii confera acest statut la sfarsitul basmului; prezenta personajului mobil, fata imparatului Ros, ce se umanizeaza prin dragostea lui Harap-Alb; oralitatea si umorul.

Semnificatia titlului reiese din scena in care spanul il pacaleste pe fiul craiului sa intre in fantana. Naiv, lipsit de experienta si excesiv de credul, fiul craiului isi schimba statutul din nepot in acela de sluga a spanului. Numele sau este construit dintr-un oximoron, avand sensul de "rob alb".

Tema basmului prezinta triumful binelui asupra raului, unde personajul principal parcurge un drum al maturizarii si al initierii, pentru dobandirea unor valori morale, astfel incat Harap-Alb sa fie capabil sa devina imparat. Astfel, intalnim diferite motive literare precum: motivul imparatului fara urmasi, motivul superioritatii mezinului, calatoria, supunerea prin viclesug, probele, demascarea raufacatorului, pedeapsa si casatoria.

La nivel compozitional, scenariul narativ este alcatuit din cateva episoade fundamentale, care se pot grupa in doua mari parti compozitionale: prima urmareste pregatirea calatoriei, proba labirintului, intalnirea cu Spanul, substituirea rolurilor, episodul cu salatele si cel cu cerbul. Cea de a doua parte debuteaza cu aparitia fetei imparatului Ros, preschimbata in pasare, continua cu calatoria spre curtea imparatului Ros, salvarea furnicilor, contruirea stupului, "insotirea" celor cinci tavarasi, cucerirea fetei, infruntarea finala dintre protagonist si antagonist, moartea ritualica a lui Harap-Alb, invierea acestuia si casatoria. Translatia de la un episod la altul este realizata, ca in orice basm, cu ajutorul formulelor specifice speciei.

Se intrevede, astfel, si conflictul principal - care este exterior. Ca in orice alt basm, Povestea lui Harap-Alb este o scriere ce respecta principiul dualitatii, al conflictului dintre bine si rau, individualizat in doi reprezentanti: Harap-Alb (ajutat si de alte personaje) – Spanul.

Doua scene reprezentative pentru a demonstra apartenenta textului la specia basmului si particularitatile acestuia sunt caderea in robie a lui Harap-Alb si decapitarea, din final.

Un prim episod-cheie este reprezentat de secventa in care fiul de crai primeste un nume, realizandu-se transferul de identitate. Mergand prin tara spanilor, personajul intalnit de fecior goleste plosca de apa si il conduce pe fiul de crai spre fantana, unde spanul il ademeneste sa coboare. Supus prin viclesug si legat prin juramant de Span, craisorul devine Harap-Alb, adica sluga alba.

O alta scena semnificativa este episodul din final care stabiliste izbanda eroului si revenirea la situatia initiala (postura de imparat). Fata de Imparat il da de gol pe Span, care la randul lui se razbuna pe fiul de crai, taindu-i capul. Fiind indragostita de Harap-Alb, fata il readuce la viata cu apa moarta si apa vie, iar Spanul sfarseste prin a fi omorat de cal. Simbolic, faptul ca fata il reinvie sugereaza faptul ca puterea iubirii este capabila de orice, iar disparitia Spanului evidentiaza ideea ca maturizarea protagonstului este deplina.