Comentarii(Eseuri) Bacalaureat

Roman tradițional și obiectiv - Baltagul ~ de Mihail Sadoveanu

TEMA SI VIZIUNE

Mihail Sadoveanu face parte din seria scriitorilor reprezentativi ai perioadei interbelice, alaturi de Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mircea Eliade, etc.

Opera Baltagul, de Mihail Sadoveanu, publicata in 1930, este un roman interbelic, obiectiv, realist-mitic si traditional.

Romanul este o create epica in proza, de mari dimensiuni, cu actiune complexa, desfasurata pe mai multe planuri, plasate in timp si in spatiu, antrenand un numar mare de personaje puternic individualizate. Prin multitudinea aspectelor infatisate, romanul ofera o imagina ampla asupra vietii.

Romanul este realizat pe doua coordinate fundamentale: aspectul realist (monografia lumii pastorale, reperele spatiale, tipologia personajelor, tehnica detaliului semnificativ) si aspectul mitic (gesturile rituale ale Vitoriei, traditiile pastorale, mitul marii treceri).

Insipiratia romanului din blada populara Miorita, sugerata chiar de scriitor, constituie un aspect controversat in receparea critica, ilustrand unul dintre miturile fundamentale ale romanilor.

Fiind un roman al perioadei de maturitate, marile teme sadoveniene se regasesc aici: viata pastorala, natura, calatoria, miturile, iubirea, familia, arta povestirii, intelepciunea.

Titlul romanului, alcatuit dintr-un substantive comun simplu, articulat hoatrat, este simbolic si trimite spre sensul initiatic al calatoriei intreprinse de Vitoria Lipan. "Legea baltagului" e infaptuita de fiul ei, pentru care pedepsirea vinovatilor marcheaza incheierea drumului maturizarii. Baltagul este o unealta cu doua taisuri, magica si simbolica, insusuita de raufacatori si recucerita de erou.

Tema rurala a romanului traditional este dublata de tema calatoriei initiatice si justitiare. Romanul Baltagul prezinta monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor, avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan. Insotita de Gheorgita, Vitoria reconstituie drumul parcurs de barbatul sau, pentru descoperirea adevarului si realizarea dreptatii.

Incipitul romanului este o legenda despre ocupatiile si modul de viata al pastorilor si al altor neamuri, pe care o spunea Nechifor la "cumatrii si nunti".

Dandu-si seama ca sotul ei a fost omorat, Vitoria impreuna cu fiul ei pleaca in cautarea lui Nechifor. Cei doi dau de Lupu, cainele raposatului care-i conduce la rapa unde vor gasi osemintele barbatului. O prima scena semnificativa este reprezentata de momentul in care Gheorghita, la insistentele mamei sale, coboara in prapastie pentru a cauta trupul neinsufletit al tatalui sau. Momentul este unul critic in evolutia personajului, deoarece valideaza faptul ca Baltagul este un Bildungsroman generat de procesul initiatic al fiului. Gheorghita iese din labirint drept un om format si intra intr-o noua etapa existentiala, fiind capabil sa preia conducerea familiei. In final, el da dovada de responsabilitate, ia in primire atributiile generatiei anterioare. Coborarea in rapa coincide cu o coborare in infern, facand trimitere la mitul Isis si Osiris.

O a doua scena semnificativa este constituita de confruntarea dintre Vitoria Lipan si Calistrat Bogza, asezata la finalul romanului. Aceasta scena demonstreaza inteligenta si energia protagonistei, dar, totodata, si incheierea procesului de maturizare a lui Gheorghita. Atunci cand Bogza cere inapoi baltagul, Vitoria il intreaba pe fiul ei daca nu poate citi ceva pe aceasta arma. Scena devine dramatica: Calistrat isi pierde cumpatul si se repede la Gheorghita sa ii smulga baltagul. Vitoria cere sa dea drumul cainelui care era legat, iar Lupu rupe lantul. Pentru ca Bogza s-a napustit sa smulga arma de la Gheorghita si sa se apere de caine, tanarul il loveste scurt cu muchia baltagului in frunte. Pentru ca simte ca se stinge, Bogza marturiseste ca el este ucigasul lui Nechifor Lipan.