Comentarii(Eseuri) Bacalaureat

Poezia tradiționalistă - Aci sosi pe vremuri ~ de Ion Pillat

Traditionalismul este o miscare literara, care s-a manifestat in perioada ante si interbelica, ideologia sa fiind promovata de revistele "Sămănătorul" si "Gândirea".

Traditionalismul si-a fixat drept obiectiv apararea romanismului, a specificului national. Se caracterizeaza prin evocarea nostalgiva a trecutului prin idilizarea lumii rurale, a taranului vazut ca un truditor al pamantului.

Traditionalismul gandirist surprinde particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone, a credintelor stravechi.

Poetii Ion Pillat si Vasile Voiculescu modernizeaza insa traditia, incercand sa evite idilizarea excesiva a trecutului sau universului rural.

Poezia Aci sosi pe vremuri ilustreaza programul traditionalist prin aceea ca evoca nostalgic trecutul ("luptara-n codru si poteri, si haiduc"), propune o perspectiva idilica asupra lumii patriarhale si pune in discutie fragilitatea fiintei umane (prin raportare la eternitate, viata omului nu e decat o clipa).

Poezia este o meditatie nostalgica pe tema trecerii ireversibile a timpului si vorbeste despre repetabilitatea destinului uman, ciclicitatea vietii. In fata timpului mistuitor, singura forma de salvare a spiritului ramane amintirea, deoarece ea poate invia miraculos orice moment, orice persoana sau loc drag, care apartine trecutului.

Poezia Aci sosi pe vremuri face parte din volumul "Pe Arges in sus", 1923.

Poezia lui Pillat se revendica de la universul traditional, in primul rand prin tema rurala care isi include insa tema iubirii si a timpului. Cele doua povesti de dragoste - relatia bunicilor, evocata de memoria subiectivitatii lirice, si cea personala, descrisa prin referire la un trecut recent, se petrec la "casa amintirii", unde, dupa un tipar similar, sosesc cele doua prezente feminine.

Universul rural se manifesta pe doua planuri temporale: primul, recuperat prin amintire, apartine trecutului, iar cel de-al doilea, al trairii prezente, repeta experienta celei dintai. Acest univers rural este particularizat prin utilizarea unor motive specifice: "casa cu pridvor", "poarta", "zavorul", "panza de paianjen" (motivul trecerii timpului si al uitarii), "clopotul", "turnul vechi".

Textul are trei parti simetrice, alcatuite din 19 distihuri si un vers final liber, avand rolul de laitmotiv al poeziei.

Prima secventa prezinta idila bunicilor, intr-o atmosfera romantica, asemanatoare cu cea din poeziile lui Eminescu. Bunicul, tanar pe atunci, o asteptase emotionat la mosie pe fata gratioasa, imbracata "in larga crinolina". Versurile pline de romantism pe care iubitul i le recita o sensibilizeaza pe tanara. Indragostitii sunt fericiti si traiesc cu iluzia ca pot mentine vesnica nu doar aceasta stare, ci si tineretea.

A doua secventa este o meditatie asupra trecerii timpului: "ce strainiu lucru vremea...".

Ultima secventa a poeziei prezinta idila nepotilor care se repeta in acelasi cadru rustic. Se pastreaza obiceiurile, trairile, emotiile. Versurile recitate de bunic apartineau unor poeti romantici, iar cele recitate de nepot, unor poeti simbolisti.

Finalul se constituie intr-un avertisment asupra faptului ca viata este o "mare trecere" (L. Blaga).

Titlul fixeaza temporal ("pe vremuri") si spatial ("aci") evenimentul evocat: intalnirea a doi indragostiti.

Cele doua planuri temporale se situeaza intr-o relatie de opozitie, dar si de complementaritate, intrucat cele doua generatii traverseaza atat experiente comune, cat si diferite.

Doua registre stilistice particularizeaza discursul poetic: arhaic ("zăbreliră", "pridvor") si neologic (romantic, simbolist).

In concluzie, traditionalist prin compozitia de factura clasica, prin tema iubirii si a timpului, prin limbaj poetic traditional, Ion Pillat concepe traditionalismul ca pe un fel de modernism prin reflectie, trimiteri intertextuale (Lamartine, I.H. Radulescu, Fr. Jammes, Horia Furtuna) precum si ironia cu care dezvolta tema romantica a nostalgiei.

*Nr. de cuvinte: 549